ÎNTRE MIT ȘI REALITATE: TRATAMENTUL ȘI VIAȚA BOLNAVILOR MINTAL, SECȚIA DE PSIHIATRIE DIN CADRUL SPITALULUI „GHEORGHE MARINESCU" DIN TÂRNĂVENI (II)

Distribuie pe:

Tulburările mintale sunt conceptualizate ca fiind dereglări funcționale ale creierului care pot fi cauzate de interacțiunea complexă a geneticii cu experiența individuală, determinate de influențe ereditare asupra dezvoltării acestuia în funcție de contextele biologice, de mediu, de muncă și de viață, ale unora dintre noi.

Provocat de acest fior, într-o vizită recentă la Secția de Psihiatrie din cadrul Spitalului din Târnăveni, am fost primit cu amabilitate de către doamna manager, economist Zuzanna Meghesan. Explicându-i acesteia scopul vizitei mele, domnia sa îmi dă detalii cum tratamentul pacienților de aici se adresează atât trupului, cât și minții, iar confortul lor psihic și implicarea acestora într-o multitudine de activități plăcute și relaxante sunt esențiale în procesul de recuperare. „Recuperarea și reabilitarea psihică sunt acum posibile în spitalul nostru, grație abordării pluridisciplinare oferite de o structură medicală de excepție, înglobând psihologie, psihoterapie și consiliere prin compartimentul de ergoterapie situat într-o clădire aparte." De mult nu am mai văzut la o personalitate din lumea medicală, din cele multe pe care le-am cunoscut timp de o viață, atâta distincție pe chip, amabilitate și în maniere. Dar ce este ieșit din comun, în lumea medicală românească în care toți se calcă în picioare – doamna Zuzanna, în calitate de manager, ocupată tot timpul, dă impresia că are timp și zâmbește. Ei îi pasă! Nu este doar la „serviciu". Domnia sa trăiește printre oameni, comunică cu ei, stă de vorbă cu bolnavii, cu medicii și cu personalul auxiliar, înțelegând pe deplin fenomenul medical. Este într-adevăr lucru mare să întâlnești asemenea oameni prin spitalele noastre.

Doamna manager al acestui important spital este optimistă și îmi explică eforturile mari ale conducerii spitalului pentru a face față rigorilor actuale, pentru tratamente, medicamente, cazare și internare a bolnavilor psihic din ce în ce mai numeroși, pentru ca aceștia să nu se simtă ca într-o închisoare a sufletelor, după unii, adevărate lagăre de concentrare (...) Avem noroc cu ajutoarele primite din exteriorul țării. Asociația întreprinzătorilor italieni și Crucea Verde Predapia Italia ne-a donat 40 de paturi cu roți, 30 de scaune, 20 noptiere, 5 scaune cu rotile și un pat de vizită pentru secția de psihiatrie de mare folos. O fundație din Germania a donat spitalului nostru saltele în valoare de 4.800 de euro. În ultimul an valoarea donațiilor către Spitalul din Târnăveni se ridică la peste 300 de mii de euro. Consiliul Județean Mureș ne-a alocat suma de 400 de mii de lei pentru reparații în cadrul spitalului. Romgaz ne-a sponsorizat cu 1 milion de lei pentru achiziționarea unui computer tomograf care va fi dat în funcțiune foarte curând.

Pentru o vizită în cunoștință de cauză la Secția de Psihiatrie cu bunele și cu relele ei, la sugestia doamnei manager sunt preluat și condus în toată secția de către doamna dr. director de îngrijiri Irimin Camelia: aceeași clădire veche neprimitoare, nemodernizată de o veșnicie, saloane înghesuite dar foarte curate, grupuri sociale în reabilitare, scări tocite și roase de vreme, balustrade incomode, s.a.m.d. Secția numără 320 de paturi, 2 secții pentru acuți și 2 secții pentru cronici. Investiții pentru reabilitarea și modernizarea clădirii, din păcate, nimic. Oameni triști și forfotă mare, un peisaj kafkian dezolant!

Un medic psihiatru specialist din interiorul secției îmi relatează: „Relația cu bolnavul mintal e întotdeauna dificilă și foarte problematică. Motivația medicului psihiatru este de a împărtăși până la capăt condiția umiliților, a disprețuiților, a condamnaților societății, și, în primul rând, a nebunilor, și de a putea, prin dobândirea experienței intime a stării acestora să participe mai bine la suferințele lor, să se apropie cât mai mult de ei, pentru a le veni cât mai bine în ajutor. Bolile psihice pot să-ți schimbe viața în mod semnificativ și să-i afecteze și pe cei din jur." Domnia sa nu subscrie termenilor „nemiloși" prin care sunt definiți de cele mai multe ori cei cu probleme psihiatrice. Încă de pe vremea comunismului s-a convenit în mediul specialiștilor în psihiatrie ca apelativul „nebun" are un sens peiorativ pentru acești oameni aflați în suferință. În opinia specialistului nebunii sunt afară, nu în secția de psihiatrie. Aici sunt oameni bolnavi care trebuie să urmeze un tratament!

Eforturile conducerii spitalului cu privire la tratamentul și viata bolnavilor psihici din spitalul târnăvenean sunt relevante. Ce am văzut în compartimentul de terapie ocupațională coordonat de doamna doctor Pop Daniela este miraculos: ateliere de lucru, artizanat și pictură, cabinet psihologic, bucătărie la îndemâna bolnavilor, sala de sport dotată cu aparatură specifică, sala de relaxare, bibliotecă, grupuri sanitare, capelă, animale de companie (broaște țestoase și iepuri), grădiniță de zarzavat, grădină cu flori. Sunt speranțe pentru construirea unei mici biserici pentru bolnavii care nu pot ieși din spital.

Medicii de legendă pe care nu-i putem uita din istoria acestui spital sunt foarte mulți, amintesc doar pe câțiva dintre ei: Sfârâială Marin, Motasi Ștefan, Szocs Mazes, Mihaly Ioan, Batke Rudolf, Coman Naftaila, Cotoi Ioan, Lechințan Mircea, Kecskes Ladislau, Chiusdea Ioan, Șerban Tiberiu, Clocotan Nicolae, Virag Aurora, Popa Emil, Radu Liviu, Ștefănescu Gheorghe, Deac Alexandru, Szabo Albert, Virag Alexandru, Fekete Iosif, Fridmand Toma, Belkovici Teodora, Mate Alexandru.

 - va urma -

Lasă un comentariu