ANUL SCUMPIRILOR PE BANDĂ LA ELECTRICITATE, GAZE ȘI CARBURANȚI

IMPACT 2017 a fost un an atipic în energie, schimbând contextul ultimilor ani. Mai mulți factori, cumulați, au făcut să avem scumpiri pe linie, și majore, la electricitate, gaze iar, în curând, și la carburanți. Dacă la electricitate și la gaze scumpirile au survenit ca urmare a unor factori de piață sau conjuncturali, la carburanți, creșterea prețurilor este efectul majorării accizelor, adică din vina unor decizii ale autorităților.

> 8,6% / este creșterea prețurilor la energia electrică de la 1 iulie.  Luna viitoare se previzionează o majorare de 5%

Anul 2017 a adus încă din prima zi ieftiniri pentru români. Eliminarea supraaccizei la carburanți de 7 cenți pe litru, coroborată cu reducerea cotei TVA de la 20% la 19%, a făcut ca benzina și motorina să se ieftinească peste noapte cu circa 50 de bani. Este un fapt cert, pe care îl știu și șoferii, dar care apare și în datele centralizate ale Comisiei Europene, DG Energy. Această mențiune este necesară pentru că, acum, premierul Mihai Tudose a justificat reintroducerea supraaccizei prin faptul ca distribuitorii de carburanți nu ar fi făcut ieftiniri atunci când a fost scoasă supraacciza. Or, în realitate, acest lucru chiar s-a întâmplat, așa cum, de altfel, Capital deja a arătat.

În încercarea de a strânge cât mai mulți bani la buget, Guvernul va introduce din nou supraacciza, prețurile benzinei și motorinei urmând să fie majorate în etape: de la 15 septembrie și de la 1 octombrie.

La fiecare etapă la prețul de la pompă se vor adauga 16 bani/litru, ceea ce va conduce la o creștere de 38 de bani/litru de carburant în decurs de doar o lună, în cazul în care companiile din domeniu nu vor suporta o parte din creșterea accizei. Astfel, românii vor fi obligați să scoată cu aproximativ 9% mai mulți bani din buzunar pentru consumul de carburant. De fapt, este de așteptat ca scumpirea carburanților să se ducă pe orizontală la toate categoriile de produse ce necesită transport auto.

În primele luni ale acestui an, România ajunsese cea mai ieftină țară din UE la benzină și a doua cea mai ieftină la motorină. „Efectele vor fi extrem de urâte. Transportul internațional va migra către țările din jurul României, în special către Ungaria și Austria", a afirmat vicepreședintele Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), citat de News.ro. Sunt peste șase milioane de români ce posedă carnet de conducere și peste 7 milioane de autovehicule înmatriculate.

> 10% este procentul cu care se vor mări prețurile carburanților ca urmare a majorării accizelor. Curentul se scumpește după trei ani de ieftiniri continue

România, în ultimii trei ani, a înregistrat o scădere considerabilă a prețurilor cu energia electrică. Efectul instalării a mii de MW în centrale eoliene și fotovoltaice a fost că o cantitate foarte mare de energie ieftină, produsă de aceste surse regenerabile, a intrat în piață, cu efect asupra scăderii generalizate a prețurilor atât în piața reglementată, a consumatorilor casnici, cât și în piața concurențială. De la 230 - 240 de lei, atât cât costă MWh, în 2014, în piața liberă, s-a ajuns, anul trecut, la 150 -160 de lei, o scădere de circa 25%. Și la gospodării au existat ieftiniri, cumulat circa 13% în prețul final, în ultimii trei ani, atât din ieftinirea energiei, cât și din ajustarea de către ANRE a tarifelor de transport, distribuție sau a scăderii taxei de cogenerare. Anul acesta însă, trend-ul s-a schimbat. A început din iarnă, când un val de frig s-a abătut asupra României, aducând cu el consumuri record de energie electrică și gaze. Pe fondul și a unor declarații alarmiste ale autorităților, care anunțau iminența unei crize energetice, prețurile de piață ale electricității au explodat, ajungând la recorduri istorice de 800 de lei/MWh. Destul de repede, mai mulți traderi de energie, cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro au intrat în insolvență, din pricina unor pariuri greșite de preț de piață și a imposibilității de a-și onora obligațiile contractuale. Acesta a fost doar un prim efect. Ulterior, chiar și Furnizori de Ultimă Instanță, precum Electrica, care alimentează consumatori casnici de pe piața reglementată au avut probleme, reprezentanții acestei companii cerând chiar ANRE să înghețe prețurile de pe piața spot, lucru neacceptat însă de Autoritate.

> 15% este ajustarea medie la gaze și electricitate, la transferuri în piața liberă

Chiar și după ieșirea din iarnă, seceta de pe Dunăre și râurile interioare, împreună cu un deficit generalizat de producție (termocentrala Petrom de la Brazi a fost nefuncțională, în primul semestru, un reactor nuclear de la Cernavodă a fost în revizie toată luna mai) a făcut ca prețurile electricității să se mențină mari, din aprilie și până la începutul lui august. Pentru că, până la 1 iulie, 80% din energia facturată casnicilor provenea din piața liberă (acum e 90%), prețurile spot mari au ajuns și la români acasă. La 1 iulie, ANRE a decis majorarea cu, în medie, 8,6% a prețurilor reglementate.

> 7% este procentul estimat pentru scumpirea gazelor naturale în această toamnă la energia electrică

A fost doar începutul. Pentru că prețurile mari au continuat să fie o constantă de piață, la 1 octombrie va urma o nouă majorare a prețurilor pentru consumatorii casnici, de circa 5%. "Va trebui să luăm în considerare de la 1 octombrie chiar o ajustare separată de programul de liberalizare care se încheie la 1 ianuarie anul viitor. Sigur, cel care pierde este consumatorul. Creșterea va fi de până în 5 procente", estimează Niculae Havrileț, președintele ANRE. Cu scumpirea de 5% din octombrie, prețul energiei pentru casnici va fi crescut deja cu circa 14% în acest an, luând în calcul și modificarea survenită în facturi la 1 aprilie. Este un procent foarte mare care anulează în totalitate ieftinirile din precedenții trei ani. Energia destinată consumatorilor casnici s-a scumpit pentru că 80% din coșul energetic pe care îl primim acasă era, până, la 1 mai, provenit din piața liberă. Acum este 90% iar procentul va ajunge la 100% de Anul Nou 2018.

În schimb, 2017 a fost un an excelent pentru producătorii de energie. Beneficiind de conjunctura prețurilor mari de piață, Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia au anunțat rezultate record la șase luni, 600 de milioane de lei, respectiv 300 de milioane de lei net. Pentru CEO, 2017 a fost chiar un punct de cotitură, minerii reușind să facă un profit mare, după ani la rândul de pierderi care cumulează sute de milioane de euro.

România are un mix de producție energetică echilibrat, 30% reprezentând energie hidro, 30% energie pe cărbune, 12% nuclear, restul fiind energie produsă în termocentrale pe gaz și în ferme eoliene sau fotovoltaice. Sunt circa 10 milioane de consumatori de curent în România, dintre care 8,6 milioane sunt consumatori casnici.

Piața liberă aduce gaze mai scumpe pentru populație

La gaze, la 1 aprilie, au fost desființate prețurile reglementate la achiziția mărfii. Astfel, furnizorii pentru piața casnică nu au mai beneficiat de prețul impus de ANRE, de 60 de lei/MWh, fiind nevoiți să cumpere gaze la preț de piață. Care este, de atunci, de circa 70 de lei/MWh. La următoarea evaluare a costurilor unitare nete, adică în septembrie, furnizorii de pe piața reglementată, E.ON și ENGIE, își vor prezenta ANRE costurile suplimentare cu achiziția gazelor. Pentru că prețul final la consumator este în continuare stabilit de Autoritate, liber fiind doar prețul de achiziție, conducerea ANRE va trebui să decidă ce costuri le recunoaște furnizorilor. Pentru că, față de precedenta perioadă de reglementare costul de achiziție a crescut cu 16%, iar marfa gaz contează în proporție de 50% în prețul final, impactul în factură ar fi de 8%. ANRE a ajustat însă, de la 1 septembrie, cu 20% tarifele de transport gaze, iar transportul contează în proporție de 7-8% în prețul final, deci, strict pe această structură de cost, creșterea prețului la gaze se diminuează cu 1%. În total, estimările privind scumpirea gazelor, inclusiv cele ale președintelui ANRE Niculae Havrileț, sunt de circa 6-7%, de la 1 octombrie. Puțin, pentru perioada caldă, când consumurile sunt mici, dar mare, raportat la consumurile de iarnă. România are circa 3 milioane de consumatori casnici de gaze, 95% dintre ei fiind arondați la ENGIE sau E.ON.

Lasă un comentariu