Că „vremea a luat-o razna" vedem cu toții, nu mai trebuie să o susțină specialiștii în meteorologie. Dacă până în anul 2017 mai existau încă rețineri în aprecierile privind schimbările climatice, iar amenințarea pe care acestea o reprezentau pentru populația planetei noastre erau în mare parte ignorate, anul care tocmai s-a încheiat a făcut tot posibilul pentru a demonstra că omenirea a intrat într-o nouă etapă, una în care efectele devastatoare ale schimbărilor climatice nu mai reprezintă o simplă statistică îngrijorătoare.
Schimbările climatice, asimilate cel mai adesea cu încălzirea globală, reprezintă în fapt o serie de factori perturbatori ai întregului habitat planetar, incluzând inundații, furtuni și secete, cu implicații în agravarea problemelor demografice și dispariția unor specii floristice și faunistice, toate cu efecte dramatice asupra vieții pe Terra. Toate aceste aspecte au determinat demararea unor ample cercetări privind evoluția viitoare a climei, în principal prin simulări pe calculator, astfel încât să existe o posibilitate de contracarare a marilor lovituri la adresa umanității, lovituri care îmbracă forma dezastrelor naturale. S-a stabilit, astfel, că Europa, în care numărul dezastrelor legate de climă s-a dublat în ultimul deceniu față de deceniul anterior, se va confrunta în următorii ani cu frecvente episoade de ploi puternice, perioade de secetă și valuri dese de căldură pe perioade lungi de timp și pe arii întinse.
Stabilindu-se că principala cauză a schimbărilor climatice o reprezintă poluarea, multe dintre guverne s-au grăbit să ia măsuri privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și să limiteze pe cât posibil poluarea în toate formele în care ea se manifestă în cotidian. Nu poate fi însă ignorat avertismentul făcut în anul 2016, potrivit căruia omenirea ar fi atins limita „depășirii globale", respectiv a ajuns să consume peste ceea ce planeta îi poate oferi. Dacă azi cunoaștem ce se va întâmpla mâine, dacă cunoaștem și care ar putea fi soluțiile, mai stăm să ne întrebăm de ce nu le folosim? Deși e slab în comparație cu forțele naturii, omul ține încă în mâinile sale suficiente pârghii pentru a le îmblânzi. Nu trebuie decât să se oprească o clipă din goana sa evolutivă și să privească în jur așa cum trebuie, cu atenție, responsabilitate și, mai ales, cu considerație maximă pentru cel care îi oferă însăși viața: Pământul.
