Început de an 2018 cu evenimente politice care au dus la prăbușirea cursului de schimb leu/euro, neanticipată nici de cei mai pesimiști analiști economici. Forțarea demisiei premierului Mihai Tudose și a cabinetului condus de el, de către CEx al PSD, nucleul dur aripa Dragnea, a făcut ca leul să ajungă „șoricel", să coboare la un curs de 4,66/euro. Aceeași soartă o are și ROBOR-ul care a urcat la aproape 2%, dându-le mari dureri de cap celor care au credite luate în euro și în lei, crescându-le mărimea ratelor lunare ce trebuie să le plătească la bănci. „Revoluția fiscală", a influențat și creșterea prețurilor produselor, mai ales la alimente, servicii: carburanți, combustibili, energie electrică, impozite și taxe etc., luându-le banii acordați românilor prin mărirea salariilor și pensiilor în 2017.
Dărâmarea Guvernului Tudose, care a făcut „Revoluția fiscală", a bulversat economia, mai ales în sectorul privat, prin măsurile aberante introduse în noul Cod Fiscal, precum mutarea de la angajatori la angajați a plății contribuțiilor pentru pensie și sănătate, majorarea salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, și, mai nou, completarea Declarației 600 (inițial până la 31 ianuarie) de către persoanele care au și alte venituri în afară de salariu sau pensie, precum dreptul de autor, chirii, dividende, din arendarea pământului, activități liberale, în general. Domnul Dragnea, președintele PSD, cu aprobarea căruia, ministrul Finanțelor, Mișa, a introdus în Codul Fiscal măsurile aberante ce au bulversat sectorul privat - patronii, salariații, se face că nu a știut exact despre ce este vorba, deși cu o jumătate de gură recunoaște că sunt îndreptățite protestele, „urechiindu-l pe ministrul Mișa" și a „însărcinat-o" pe Viorica Dăncilă, viitorul premier al noului guvern (de fapt aproape același, cu miniștri vechi, din timpul lui Grindeanu și Tudose), după votul din Parlament, să dea o Ordonanță prin care să prelungească depunerea Declarației 600, la ANAF, până la 1 martie. Această amânare ține loc de mărțișor acordat celor 200-300 de mii de persoane aflate în situația de a completa această declarație - rebus, pe care nici salariații ANAF, de fapt nici ministrul Mișa, prin răspunsurile date în fața Comisiei Economice de la Camera Deputaților, nu știau exact cum se completează.
De fapt, „conducătorul suprem al țării", la întrebarea reporterilor TV, cum este posibil ca responsabilii din Ministerul Finanțelor să oblige persoanele vizate să plătească în avans și degeaba (la nivelul veniturilor obținute în 2017), trimestrial în 2018, înainte de a cunoaște ce venituri, în afara salariului și pensiei, vor realiza în acest an.
Răspunsul domnului Dragnea a fost: „Trebuie să se analizeze (de către cine?) efectele și impactul nesemnificativ pentru buget, încât să se renunțe la această declarație și să revină la plata contribuțiilor pentru pensie și sănătate la vechiul sistem din 2017, cu reținerea și achitarea lor direct de către plătitor a sumelor pentru cei care au venituri din activități liberale". Interesantă poziție și a câta oară în ultimul an, când domnul Dragnea face pe salvatorul celor afectați de măsurile fiscale aberante și de altă natură, luate de guvernele (două demise într-un an) numite, în frunte cu premierii, tot de el.
Tăriceanu, președintele Senatului, anunță cu seninătate că în programul care va fi prezentat de noul guvern, la învestire de către Parlament, va cuprinde și impozitul pe gospodărie (măsură respinsă de premierul Tudose). Această inițiativă face parte din măsurile de reintroducere a impozitului global pe venit, care, dacă va fi aplicat, va produce, pentru ANAF și contribuabili, un haos și mai mare decât Declarația 600. De ce? Pentru că sistemul electronic al ANAF, cât și personalul acesteia, nu sunt pregătiți să gestioneze astfel de schimbări majore în activitatea fiscală, schimbări care au nevoie de 2-3 ani pentru a putea fi aplicate.
Realitatea pentru care coaliția PSD-ALDE este hotărâtă să introducă impozitul pe gospodărie, e faptul că numai așa se poate astupa gaura din buget, făcută de reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%.
Întrebarea: până unde va scădea leul în fața euro? Analiștii în domeniu anticipează că, dacă noul guvern Dăncilă-Dragnea va continua să sfideze protestele românilor și ale Uniunii Europene privind subordonarea Justiției, și va continua să dea lovituri sectorului privat, prin măsurile aberante aplicate în noul Cod Fiscal, cursul de schimb poate ajunge la 4,75-5 lei/euro, iar ROBOR-ul va depăși din nou 2%, scumpind creditele date de bănci, contribuind la creșterea prețurilor produselor și serviciilor. Drept urmare, creșterea economică, cu care se laudă actuala putere, nu va îmbunătăți cu nimic sporirea nivelului de trai al românilor, ci din contră, va adânci sărăcia și prăpastia dintre bogați și săraci, care ne menține pe locul doi între țările din Uniunea Europeană. Rezultatul: zilnic nouă români pleacă din țară să muncească în străinătate.
