Deputatul Partidului Mișcarea Populară Mureș, Marius Pașcan, a anunțat că formațiunea va iniția un proiect legislativ prin care, se dorește impunerea de obligații instituțiilor statului, pentru a se implica în recuperarea patrimoniului național, atât din țară, cât și din afara acesteia.
„Pe fondul ambiguităților legislative, al intereselor oneroase sau al dezinteresului politic, România a pierdut tezaurul său, care a fost făcut rătăcit de Moscova, averea Gojdu, uitată prin Ungaria, dar s-a văzut și fără alte valori patrimoniale interne, prin retrocedări nelegale, orchestrate politic. Vom găsi formula legală pentru a face dreptate și în privința optanților unguri, a spus deputatul PMP, într-o conferință de presă, arătând că, în urma „Procesului optanților", desfășurat în perioada 1923-1930, Statul Român a fost obligat să plătească despăgubiri în aur Ungariei și optanților.
„Prin Fondul Agrar, deschis la o bancă din Elveția (la Basel), s-a plătit echivalentul a peste 100 de tone de aur pur, de 24 carate. Dovezile pot fi găsite în documente oficiale referitoare la clădirile, terenurile agricole și pădurile expropriate. Ulterior, după 1990, urmașii acestor optanți au solicitat restituirea proprietăților în temeiul prostiei și aberației românești restitutio in integrum, precum și a pachetului legislativ aferent. Cu alte cuvinte, pentru proprietățile despăgubite de statul român s-a ajuns ulterior la retrocedarea acestora. Ne întrebăm legitim dacă restituirea proprietăților la urmași ai foștilor grofi, conți, baroni, husari nu este sinonimă, în bună măsură, cu anularea actului Marii Uniri din 1918?! Toate aceste proprietăți au fost răscumpărate de statul român în aur și dolari, încă din anii 1930", a afirmat parlamentarul.
Acesta a susținut că în categoria respectivă se încadrează și decizia de retrocedare a clădirilor Colegiului Național „Unirea" din Târgu-Mureș, unde a funcționat și Liceul Teologic Romano-Catolic și unde este preconizat să se reînființeze, deși ar exista dovezi potrivit cărora Comisia specială de retrocedare ar fi retrocedat imobilele respective în mod nelegal.
Pașcan a spus că a sesizat Primăria Târgu-Mureș și Instituția Prefectului - Județul Mureș că într-o rezoluție a DNA se arată că deși fapta penală s-a prescris, există indicii cu privire la retrocedarea nelegală a imobilelor respective.
Deputatul a precizat că Primăria Târgu-Mureș a răspuns că și-a trimis experții la DNA ca să vadă probele, iar Prefectura Mureș a cerut poziția Direcției Generale Juridice din Ministerul Afacerilor Interne, care a arătat că procurorul DNA care a efectuat urmărirea penală în dosarul de abuz în serviciu în privința retrocedării clădirilor Colegiului Național „Unirea" din Târgu-Mureș către Biserica Romano-Catolică ar fi omis să sesizeze judecătorul de cameră preliminară cu propunerea de desființare a deciziei de retrocedare.
„Se poate observa că procurorul a analizat și dispus, prin Ordonanța de clasare după începerea urmăririi penale din data de 17.05.2017, doar cu privire la infracțiunea scop, respectiv abuzul în serviciu, reținând, totodată, că există indicii că respectiva Comisie specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România a procedat, în mod nelegal, la această retrocedare a imobilului situat în Târgu-Mureș, str. Mihai Viteazul nr. 15-17, fără a analiza și dispune cu privire la infracțiunile mijloc (fals intelectual, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată, n.r.). Procurorul DNA a omis să sesizeze judecătorul de cameră preliminară cu propunerea de desființare a Deciziei nr. 378/20.09.2004, în conformitate cu prevederile art. 315 alin (2) lit. d) din Codul de Procedură Penală", se arată în răspunsul Direcției Generale Juridice din MAI.
Direcția Generală Juridică din MAI mai precizează că, deși procurorul a avut indicii potrivit cărora retrocedarea imobilului s-a realizat în mod nelegal, prin intermediul unor înscrisuri pretins falsificate, „nu a dispus nicio măsură de înlăturare a efectelor unui act juridic pretins falsificat în parte sau în integralitatea sa, deși avea această obligație potrivit art. 315 alin (2) lit. d) din Codul de Procedură Penală, chiar dacă s-a constatat că în cauză există o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale (…) respectiv împrejurarea că a intervenit prescripția răspunderii penale".
Pe fondul disputelor legate de Liceul Teologic Romano-Catolic (LTRC) a cărui decizie de înființare a fost desființată prin hotărâre definitivă a instanței, Fundația Statusul Romano-Catolic a anunțat că, din moment ce LTRC nu mai există, contractul de închiriere a clădirii în care funcționează Colegiul Național Unirea, încheiat cu municipalitatea, este reziliat de drept. Ulterior, a fost adoptată o lege specială pentru reînființarea LTRC. (sursa - Agerpres)
