Într-o zi, un tânăr a intrat hotărât la bijutier și i-a cerut să i se arate cel mai frumos inel de logodnă pe care-l aveau. Bijutierul i-a arătat unul. Piatra frumoasă, solitară, strălucea ca un minuscul soare luminos.
Băiatul a studiat inelul și, cu un zâmbet, a întrebat cât costă și apoi s-a pregătit să îl plătească.
- Vă veți căsători curând?, l-a întrebat curios bijutierul.
- Nu, răspunse băiatul. Nici măcar nu am logodnică.
Surprinderea mută ce l-a cuprins pe bijutier l-a distrat pe cumpărător.
- Este pentru mama mea, a zis băiatul. Când trebuia să mă nasc a fost singură. Cineva o sfătuise să mă omoare înainte de naștere ca să scape de probleme. Dar ea nu a fost de acord, mi-a dat viață și a avut multe probleme. A fost tată și mamă pentru mine, mi-a fost prietenă și soră, mi-a fost învățătoare. M-a făcut să devin ceea ce sunt.
Acum, pentru că pot, îi cumpăr acest inel de logodnă.
Ea nu a avut niciodată unul.
I-l dau în chip de promisiune: așa cum ea a făcut totul pentru mine, acum e rândul meu să fac totul pentru ea.
Poate că mai târziu voi dărui un alt inel de logodnă, dar va fi al doilea.
Bijutierul nu a zis nimic. A cerul doar casierei să-i facă băiatului o reducere din acelea care se făceau numai pentru clienții importanți.
Sursa: Armando Fuentes Aguirre
