ROMÂNIA, ÎN PRAGUL UNEI NOI CRIZE: DEFICITUL S-A DUBLAT ÎNTR-O LUNĂ, INFLAȚIA CREȘTE, ECONOMIA STAGNEAZĂ

Estimările specialiștilor în economie privind momentul în care România va intra în criza economico-financiară (Borza - jumătatea anului viitor, Coface, Comisia Europeană) par să fie depășite de realitate: deficitul bugetar se accelerează, fenomen urmat îndeaproape de o inflație mare, care va duce la creșterea dobânzilor și, în final, la criza economico-financiară. Acestor „realizări", omise din prezentarea făcută de premierul Viorica Dăncilă cu ocazia bilanțului pe primele șase luni, li se adaugă și stagnarea economică pe primele 3 luni din an, recunoscută inclusiv de INS. Și cum recesiunea se instalează la șase luni de stagnare economică, iar deficitul bugetar s-a dublat într-o singură lună (de la 8,14 miliarde de lei în cinci luni, la 14,96 miliarde de lei în șase luni), nu ne putem aștepta la nimic bun. Soviani: În toamnă se termină banii. Teoria este confirmată de specialiștii din piață. „Deteriorarea fără precedent după doar șase luni arată că în septembrie-octombrie se termină banii. În ritmul acesta, în toamnă depășim deficitul asumat de 3% din PIB. Iar dacă lucrurile vor continua ca anul trecut, riscăm să încheiem anul 2018 cu un deficit spre 5% din PIB", scrie economistul Radu Soviani.

Privind datele în ansamblul lor, Soviani amintește că în vara anului trecut deficitul era de 6,3 miliarde de lei, dar politicile financiar-monetare au majorat de 2,4 ori deficitul bugetar, statul fiind nevoit să împrumute, în ultimele 12 luni, mai mult cu 9 miliarde de lei pentru a acoperi golul de venituri. Pe de altă parte, în condițiile unei inflații declarate de 5,4% (cea mai mare din Uniunea Europeană), veniturile s-au majorat doar cu 12,3%, ceea ce înseamnă de fapt doar o creștere reală a veniturilor de maximum 5%, sub rata de creștere a economiei estimată de guvernanți. Concret, Guvernul și-a estimat bugetul pe acest an bazându-se pe o creștere economică de 5,2%. Potrivit ultimelor date furnizate de INS, această creștere economică a fost aproape zero în primele trei luni din an. Ceea ce ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorități, având în vedere că recesiunea se instalează la șase luni de stagnare a economiei. Și asta nu e tot. În primele 6 luni, cheltuielile cu dobânzile au fost mai mari cu 21,7%, ajungând la 7,4 miliarde de lei (aproape jumătate din deficitul bugetar). „În ritmul acesta, chetuielile cu dobânzile se dublează în mai puțin de 4 ani și vor reprezenta întreg deficitul bugetar exact atunci când Liviu Dragnea prognozează fericirea din anul 2021", a afirmat Soviani, referindu-se la anul din care se vor tripla pensiile (așa cum a anunțat Liviu Dragnea). Ce urmează? „Criza bugetară nu mai poate fi negată. Vorbim despre o creștere economică bazată exclusiv pe îndatorare, transmisă în majorări de salarii bugetare (necesare, dar nu la toată lumea), fără restructurarea aparatului bugetar, cu efecte în împuținarea forței de muncă lucrative disponibile sectorului privat", susține economistul. Cîțu: Se văd primele semne ale crizei economice. Așteptându-se la o „rectificare bugetară pozitivă", așa cum afirmă de obicei ministrul Finanțelor, economistul Florin Cîțu, președintele Comisiei Economice din Senat afirmă că „deja se văd primele semne ale crizei economice". „Un deficit bugetar mare este egal întotdeauna cu o inflație mare, ceea ce duce la dobânzi mari și, în final, la criza economică. Surpriza nu este deficitul bugetar record, ci faptul că Guvernul va încerca să convingă că un asemenea dezastru al execuției bugetare justifică o rectificare bugetară pozitivă. Doar că pentru o rectificare bugetară pozitivă este nevoie de venituri la buget mai mari decât cele estimate, acest surplus fiind distribuit prin rectificare. Nu mai ține! Deja se văd semnele crizei economice", a spus Cîțu. Dăncilă a prezentat luni „realizările". Siegfred Mureșan punctează ce a omis. Premierul Viorica Dăncilă a prezentat, luni, realizările Guvernului său, în primele șase luni de mandat, omițând însă datele despre inflație, deficit și stagnarea economiei. Eurodeputatul Siegfred Mureșan, purtător de cuvânt al PPE, a punctat, însă, pe pagina sa de facebook, toate aceste lacune. Redăm fragmente din postare: „Iată ce trebuia să cuprindă prezentarea prim-ministrului Dăncilă: inflație-record a ultimilor 5 ani, de 5,4% în luna iunie, generată de politicile populiste ale Guvernului bazate pe încurajarea consumului și lipsa reformelor. Înseamnă că oamenii își permit mai puține lucruri cu aceiași bani față de acum 6 luni, nivelul de trai al majorității românilor a scăzut în guvernarea Dăncilă. Inflația-record a generat și o creștere record a indicelui ROBOR în baza căruia se calculează rata creditelor la dobânzile variabile în lei. Un alt record negativ al Guvernului Dăncilă este creșterea deficitul bugetar. Executivul s-a împrumutat masiv în numele românilor anul acesta, astfel că deficitul bugetar a crescut de 4 ori față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 2,2 miliarde de lei, la 8,14 miliarde de lei. Creșterea veniturilor cu care s-a lăudat prim-ministrul Dăncilă nu valorează nimic atât timp cât cheltuielile au crescut și mai mult, cu 19 miliarde de lei în doar 5 luni, și a generat un deficit de patru ori mai mare. Acest deficit înseamnă că Guvernul a făcut datorii în numele nostru, datorii pe care tot noi le vom plăti mult după ce acest guvern nu va mai fi în funcție. Din cauza creșterii deficitului, România este subiectul procedurii privind abaterea bugetară semnificativă din partea Consiliului UE. Astfel, dacă România nu reduce semnificativ defictul bugetar până la finalul anului, riscă să intre în procedura de deficit excesiv și să fie sancționată inclusiv cu suspendări de fonduri europene. Din cauza inflației și a deficitului, Guvernul a îndepărtat România de zona euro. Țara noastră mai îndeplinește doar unu din cele cinci criterii principale de aderare la zona euro, conform Raportului de convergență privind zona euro publicat în mai de Comisia Europeană. În 2016 îndeplineam trei din cele cinci criterii. Economia frânează din cauză că Guvernul nu a făcut investiții și nu a aplicat reformele necesare. Prognozele Comisiei Europene și ale Comisiei Naționale de Prognoză arată că anul acesta vom avea o creștere economică de doar 3,9% față de 7% în 2017", a spus Mureșan.

 

 

Lasă un comentariu