La 10 septembrie, în fiecare an, este marcată Ziua Mondială pentru Prevenirea Suicidului, inițiată de către Asociația Internațională pentru Prevenirea Sinuciderii (AIPS) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), începând cu anul 2003.
Scopul declarat este de a informa și de a conștientiza populația la nivel global cu privire la posibilitatea de a preveni actul suicidal, considerat în prezent cea mai mare problemă de sănătate publică.
Pe de altă parte, importanța marcării acestei zilei este dată și de adoptarea planului global de acțiune privind sănătatea mentală 2013 - 2020 de către OMS, care obligă toate cele 194 de state membre să reducă ratele de suicid cu 10% până în 2020, deocamdată doar 28 de țări elaborând strategii naționale în acest sens.
Bărbații de peste 50 de ani, vulnerabili
Potrivit unui raport OMS, la nivel global, ratele de suicid sunt mai mari în cazul persoanelor cu vârsta de peste 70 de ani, rata este mai mare în cazul bărbaților, decât a femeilor, iar bărbații devin vulnerabili la vârsta de peste 50 de ani.
Cu toate acestea, în unele țări, cele mai mari rate se înregistrează în rândul tinerilor, sinuciderea fiind a doua cauză de deces la nivel global în rândul copiilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 15-29 de ani.
Pentru Europa, OMS a estimat rata de suicid peste media globală de 11,4 la 100.000 de locuitori, în timp ce șase țări europene se află în topul celor 20 de țări cu cele mai mari rate de sinucidere la nivel global. Lituania se află pe poziția a cincea (având cea mai mare rată din Europa), urmată de Kazahstan pe poziția a zecea, la nivel mondial.
O sinucidere, la fiecare 40 de secunde
De asemenea, OMS informează că, anual, în lume mor peste 800.000 de oameni prin sinucidere, ceea ce echivalează cu o sinucidere la fiecare 40 de secunde. În timp ce o persoană reușește finalizarea acestui proces, alte 20 încearcă și sunt salvate.
Totodată, raportul OMS subliniază că numărul real al celor care mor din această cauză ar fi mult mai mare, însă nu poate fi cunoscut din cauza stigmatului asociat cu sinuciderea, a lipsei de încredere în procedurile de înregistrare a decesului, a sancțiunilor religioase sau juridice împotriva sinuciderii existente în unele țări.
O altă constatare a OMS se referă la faptul că aproximativ 75% dintre sinucideri se produc în țările cu venituri mici și medii.
Sinuciderea, singura moarte care poate fi prevenită
Potrivit Asociației Internaționale pentru Prevenirea Suicidului, sinuciderea este singura moarte care poate fi prevenită.
“Fiecare persoană care încearcă (sau chiar reușește) să se sinucidă face parte integrantă a unei comunități, unele având chiar un cerc apropiat de prieteni, o familie unită sau colegi de școală sau de serviciu apropiați. Alții, însă, trăiesc mult mai izolați.
Indiferent de situație, sprijinul colectivității este foarte important pentru persoanele vulnerabile și ne invită să acordăm atenție celor de lângă noi, să păstrăm legătura cu ei, să-i încurajăm să își deschidă sufletul, oferindu-le, totodată, sprijinul, încurajându-i și ascultându-i fără să-i judecăm. Avem, astfel, toate șansele să le schimbăm viața.
Mulți dintre cei care au avut tentative de suicid mărturisesc că în momentele de disperare, când nu mai vedeau altă soluție decât aceea de a-și lua viața, ar fi avut nevoie de implicarea unui apropiat, ar fi avut nevoie ca cineva să le vadă suferința și să își ofere sprijinul.
Cu toții ne confruntăm, la un moment dat, cu situații în care nu suntem ascultați, în care ne simțim pierduți și debusolați în legătură cu o preocupare reală, însă unele dintre aceste situații sunt critice și ar putea constitui tocmai diferența dintre viață și moarte.
De multe ori, însă, nimeni nu îi întreabă măcar dacă au vreo problemă sau dacă ar avea nevoie de ajutor. Tocmai de aceea, pentru că au trecut prin astfel de stări, aceste persoane își oferă astăzi sprijinul, desfășurând activități de prevenire a suicidului”, afirmă AIPS.
