Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT) a marcat Centenarul Marii Uniri prin organizarea, la Cluj-Napoca, la 12 octombrie, a unei conferințe româno-maghiare, în cadrul căreia a fost adoptată o Declarație comună, prin care “personalități române și maghiare” solicită ca autoritățile publice și cetățenii “să onoreze Centenarul, refuzând incitarea naționalistă și conflictul, favorizând construcția și speranțele”, notează MTI.
Din partea românilor, documentul a fost semnat, printre alții, de Gabriel Andreescu și Mircea Toma, activiști pentru drepturile omului, Marius Tabacu, directorul Filarmonicii de Stat “Transilvania”, Lucian Nastasă Kovács, directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, Sabin Gherman, redactor și prezentator de televiziune, Florian Mihalcea, președintele Societății Timișoara și Cristian Pârvulescu, politolog, iar din partea maghiarilor, László Tõkés, președintele CNMT, Zsolt Szilágyi, președintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), László Dávid, rectorul Universității Sapientia, Gábor Kolumbán, președintele Fundației Civitas, respectiv politologii Barna Bodó, Gusztáv Molnár și Miklós Bakk.
Redăm textul integral al documentului:
“Multe dintre manifestările dedicate celebrării Centenarului Unirii Transilvaniei cu România, înainte de 2018 și continuând în ultimele luni, au căpătat accente antimaghiare, sporind neînțelegerea în relațiile dintre cele două comunități. Având în vedere simbolismul momentului, adversitățile au potențialul de a învenina atmosfera interetnică, pe timp de generații. Este motivul pentru care noi, semnatarii, am inițiat și susținem următoarea declarație.
Transilvania a fost și poate să devină un spațiu de complementaritate și poate să devină un model de pluralism cultural și religios. Promovarea identităților și tradițiilor care dau specificul Transilvaniei este în folosul și al românilor, și al maghiarilor. Condițiile securității ambelor comunități naționale sunt frontierele stabile și respectarea drepturilor minorităților.
Nu există niciun element care să opună, astăzi, interesele românilor și maghiarilor. Aspirațiile maghiarilor la autonomie culturală și teritorială sunt dezideratele unei mai bune organizări și servesc, deci, tuturor. Alimentarea confuziei dintre autonomie și independență reflectă uneori neînțelegere, alteori intenția rea a manipulării.
Nu există nimic care să opună, astăzi, interesele României și Ungariei. Conducerile de stat actuale pot sau nu să corespundă idealurilor societăților noastre; pot face ce trebuie sau pot greși și în privința problematicii interetnice. Criticile la adresa lor, venind din interiorul sau din afara țării, nu au de ce să afecteze raporturile, pe termen lung, dintre cele două popoare. Conducerile sunt oricum schimbătoare, căci venirea și plecarea lor de la putere, la un moment dat, rezultă din chiar natura sistemelor democratice în care trăim.
Maghiarii din această țară sunt cetățeni ai statului român, având drepturi egale și inalienabile de a propune modelele de reconstrucție a statului-patrie comun. Distanța luată de ei față de celebrarea Centenarului aduce la lumină o temă fundamentală pentru istoria celor 100 de ani: ce a însemnat veacul care a trecut din perspectiva comunității maghiare? Vorbind în numele ei, liderii politici au semnalat repetat ceea ce cvasitotalitatea maghiarilor percep drept 100 de ani de neîmpliniri. Or, este firesc să facem din acest an unul de bilanț și să întâmpinăm dezideratele neîmplinite ale minorității, acestea necontravenind intereselor generale, permițându-i să se simtă confortabil în România, deci în propria ei țară.
Centenarul Unirii Transilvaniei cu România oferă românilor și maghiarilor ocazia de a resuscita idealul promis în anul 1918: să fim o patrie a românilor, maghiarilor și a celorlalte minorități constitutive ale unui stat devotat împlinirii aspirațiilor fiecărei comunități. Este un obiectiv care nu poate fi realizat peste noapte. Dar putem transforma acest ideal într-un proiect de țară al anilor ce vin. Apelăm la compatrioții noștri și la autoritățile publice să onoreze Centenarul, refuzând incitarea naționalistă și conflictul, favorizând construcția și speranțele”.
Declarația româno-maghiară poate fi semnată și de alții care sunt de acord cu ideile cuprinse în document, mai menționează sursa citată.
(N.R. Recenta declarație româno-maghiară de la Cluj-Napoca, identică, prin mesajul ei, cu Declarația de la Budapesta, din vara anului 1989)
