DIABETUL ZAHARAT - O BOALĂ CARE NU RESPECTĂ VÂRSTA!

Diabetul zaharat (DZ) se definește ca o stare patologică a cărei manifestare esențială este hiperglicemia cronică, dar nu pasageră, ocazională. DZ este însoțit de modificări metabolice: glucidic, lipidic, proteic, ionic - mineral, care, pe termen lung, conduc la complicații cronice cu lezarea organelor importante: inima, vasele, ochii, rinichii și nervii. DZ este o boală populațională în continuă creștere. Clasificarea diabetului, adoptată de OMS (Organizația Mondială a Sănătății) este o clasificare etiologică (cauzală) pentru DZ, astfel:

I. - DZ tip 1, denumit anterior DZ insulino-dependent, se caracterizează prin deficit absolut de insulină, dat de distrugerea celulelor parenchimatoase (celule beta);

II . DZ tip 2, denumit anterior DZ neionsulino-dependent, apare prin alterarea progresivă a secreției de insulină, pe un fond insulinorezistent, reprezintă peste 90% din totalul cazurilor; este tipic pentru persoanele supraponderale (obeze) cu vârsta peste 30 de ani, dar poate apărea și la copii și are un istoric familial pozitiv. Diabetul nu respectă vârsta!

III. Alte tipuri de diabet (DZ secundar): defecte genetice ale pancreasului - pancreatite (chiar toxice alcoolice), extirparea (îndepărtarea) pancreasului în urma unui traumatism sau cancer, boli endocrine, alte sindroame genetice.

IV. Diabetul gestațional (în timpul sarcinii).

Diagnosticul pozitiv se face prin proba glicemiei provocate, testul de toleranță la glucoză.

Simptomele constau în: poliurie (persoana urinează mult), polidipsie (consumă multă apă), polifagie (mănâncă mult) și scăderea inexplicabilă a greutății corporale. Hemoglobina glicolizată constituie cel mai important marker în evaluarea dezechilibrului glucidic. Nu este permis să depășească cifra 7 (șapte).

Cauzele diabetului zaharat. Evenimentele precipitante în declanșarea bolii: 1) stresul și infecțiile intercurente pot duce la declanșarea propriu-zisă a bolii, cu perioade de hiperglicemie; 2) stilul de viață nesănătos, la care se adaugă alimentația hipercalorică, bogată în grăsimi saturate de origine animală sau glucide rafinate; 3) sedentarismul determină obezitatea; 4) alți factori câștigați: stresul sever și prelungit, fumatul, consumul excesiv de alcool, medicamente (corticoizi, prednison) și anticoncepționalele.

Subliniez faptul că în concepția actuală, fundamentată științific, alimentația în diabet este similară cu alimentația sănătoasă a persoanelor fără diabet, cu unele particularități rezultate din tipul de diabet. Necesarul nutritiv: hidrați de carbon: 50 - 55% gr /zi; fibre: 40 gr %/ zi, proteine: 10 - 20 gr % /zi. Hidrații de carbon reprezintă baza alimentației, asigurând 50 - 55% din totalul rației calorice; se recomandă glucidele cu un conținut bogat în fibre alimentare (fructe, legume, cereale). Se interzic glucidele rafinate, dulciuri, sucuri, iar grăsimile nu trebuie să depășească 30% din rația calorică. Cafeaua, care conține cafeină, nu are contraindicație pentru persoanele cu diabet. Exercițiile fizice sunt benefice, deoarece reduc nivelul glucidic, ameliorează profilul lipemic, scad trigliceridele, cresc HDL (colesterolul bun), ameliorează hipertensiunea arterială, cresc consumul caloric și determină scăderea în greutate. În plus, asigură starea de bine, ameliorând simțitor calitatea vieții. Alcoolul se admite în consum moderat.

Complicațiile bolii constau în: ateroscleroza arterelor mari și mijlocii, având corespondență clinică sub formă de cardiopatie ischemică, boli cerebrovasculare (AVC - atac ischemic cerebral, AIT - atac ischemic tranzitoriu, arteriopatie periferică a membrelor inferioare; microangiopatii: retinopatia cu orbire și nefropatia diabetică (prin mecanism de hialinoză); piciorul diabetic - se intrică următoarele elemente: arteriopatie, neuropatie și infecțiile piciorului; acestea pot determina ulcerații și cangrene, care conduc la amputația piciorului.

În concluzie, netratat, diabetul zaharat (DZ) duce la consecințe dramatice pentru organism: orbirea, insuficiența renală, accidente vasculare, coronariene și cerebrale.

Tratamentul DZ este o componentă de bază a îngrijirii diabetului, care trebuie să contribuie la o bună calitate a vieții. Obiectivul principal este echilibrul metabolic și controlul pe termen lung al tuturor condițiilor asociate, pentru a preveni complicațiile acute și cronice. Etape: terapia hiperglicemiei, terapia dislipidemiei, terapia hipertensiunii arteriale, terapia greutății corporale, terapia complicațiilor acute și cronice, terapia în sarcină, la copil, la adolescent, la vârstnic. Tratamentul 1)- Insulină la DZ tip 1; 2) - cu antidiabetice orale la DZ tip 2, de pildă Siofor etc.

Insulina este medicamentul care asigură supraviețuirea pacienților cu DZ tip 1, fiind hormonul de substituție în această formă de diabet și, de asemenea, constituie medicamentul care asigură glicemiile aproape normale.

Educația specifică în DZ urmărește prevenirea complicațiilor, creșterea speranței de viață și a calității vieții.

Profilaxia primară cuprinde totalitatea acțiunilor ce vizează persoanele susceptibile de a face boala, constând în depistarea precoce. Identificarea persoanelor dintr-o populație cu risc pentru DZ se face prin screening populațional.

Profilaxia secundară constă în focalizarea evoluției diabetului, care are ca scop oprirea evoluției bolii.

Profilaxia terțiară constă în: controlul glicemic intensificat, controlul tensiunii arteriale, controlul dislipemic, în special controlul LDL (colesterolul rău), al trigliceridelor, al colesterolului bun (HDL), abandonarea fumatului și controlul ponderal.

Prin terapia cu aspirină calcică, se controlează starea pretrombotică. Aspirina este indicată în doze de 160 - 325 mg/zi. Se recomandă să se ia după masa de prânz și să fie dizolvată în apă. Există, în farmacii, preparatul de aspirină tamponată.

Lasă un comentariu