Un document de importanță covârșitoare pentru soarta întregii planete, a cărei existență va fi bulversată pe termen lung și cu urmări deocamdată greu de prevăzut (o veritabilă “ciocnire a civilizațiilor”, după unii analiști), așteaptă să fie semnat pe 10-11 decembrie la Marrakech (Maroc) de peste 110 țări membre ONU, în cadrul unei conferințe interguvernamentale. Este vorba de “Pactul mondial pentru o migrație sigură, ordonată și reglementată”, document puternic susținut de Franța și Germania, denunțat, în schimb, de Statele Unite ale Americii, Ungaria - considerate ca țări conduse de guverne ostile imigranților - dar și de Australia și țări europene precum: Israel, Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Polonia, care au anunțat că Pactul contravine politicilor lor în domeniul migrației și pune în pericol securitatea națională.
În contextul în care tot mai multe state anunță că nu vor semna, întrucât își văd, astfel, amenințate frontierele, Angela Merkel îi acuză pe opozanți de “naționalism în cea mai pură formă”, săgețile cancelarului german avându-l ca țintă pe Donald Trump.
Situația este și mai complicată după ce, recent, s-a descoperit că unii imigranți musulmani din Europa au carduri alimentate cu bani din surse europene, fapt ce l-a determinat pe Viktor Orbán să acuze Bruxelles-ul că virează imigranților bani din fonduri comunitare și promite propria anchetă în acest caz. Cardul și viza de imigrant demonstrează, în opinia sa, că aceia care susțin migrația “se apără considerând instituțiile europene drept agenții de transport marfă, în opinia lor acesta este interesul continentului”. Despre cardul de imigrant, Orban e de părere că “în timp ce autoritățile îi strâng de gât pe europeni, în numele luptei împotriva spălării banilor - sunt înregistrate tranzacții, nume - se pare că Bruxelles-ul împarte carduri bancare fără nume unor indivizi pe care nu îi cunoaștem, nu se știe ce vor și dintre care mulți devin teroriști, infractori, deci amenință siguranța europenilor”, iar despre viza de imigrant, premierul ungar spune că avem de-a face cu deschiderea porții prin care fluxul de imigranți poate năvăli, din nou, în Europa.
Pentru a calma spiritele, dar fermă pe poziții, diplomația germană încearcă să prezinte un tablou în culori pastelate a Pactului, explicând că acesta trebuie susținut și votat pentru că, printre altele: nu este un tratat internațional, deci nu presupune constrângeri în materie de drept internațional; nu aduce atingeri suveranității statelor; oferă un cadru adecvat de gestionare a imigrației, fenomen caracteristic vremurilor actuale, care impune necesitatea unei cooperări la scară largă; reprezintă un angajament în favoarea universalității drepturilor omului (susține sporirea protecției pentru copii și femei, lupta transfrontalieră împotriva traficului de ființe umane); este văzut ca un instrument de ajutorare a muncitorilor calificați aflați în căutare de muncă și a țărilor care au nevoie de ei; este benefic pentru dezvoltarea economică și socială a unor țări etc.
La polul diametral opus se situează analiza efectuată de organizația neguvernamentală Gatestone Institute, care observă, de la bun început, că “Pactul nu se referă la refugiații care încearcă să scape de persecuții în țara lor, ci promovează ideea că migrația - indiferent de motivul ei - trebuie încurajată, autorizată și protejată” și, mai mult, prin semnarea acordului “migrația va deveni efectiv un drept al omului (...) Statele membre ale ONU nu numai că trebuie să-și deschidă granițele pentru imigranții lumii, ci și să-i ajute să-și aleagă viitoarea țară, oferindu-le informații complete despre țara în care doresc să se stabilească”.
Țările de primire, se arată în cuprinsul Pactului, trebuie să asigure “promovarea respectului reciproc dintre culturile, tradițiile și obiceiurile populațiilor primitoare și cele ale imigranților prin punerea în operă a celor mai bune practici în materie de politici, programe și activități de integrare, inclusiv în ce privește mijloacele de promovare a acceptării diversității și de facilitare a coeziunii și incluziunii sociale”. Or, se întreabă analiștii - până unde se va ajunge cu respectarea tradițiilor și dacă semnatarii ar putea fi obligați să tolereze, de pildă, “tradiția” africană a mutilării genitale feminine, o practică deja obișnuită în ghetourile cu imigranți din Londra și Paris.
Un alt capitol al Pactului prevede măsuri de educație a populațiilor gazdă, inclusiv a presei, prin “promovarea de reportaje independente, obiective și de calitate, prin informarea profesioniștilor din presă privind chestiunile migratorii” și chiar să instituie norme etice și “să priveze de subvenții sau ajutoare materiale toate organele de presă care promovează sistematic intoleranța, xenofobia, rasismul și alte forme de discriminare față de imigranți, totul cu respectarea deplină a libertății presei”. Se impun - mai specifică documentul - “eliminarea tuturor formelor de discriminare, condamnarea și combaterea expresiilor, actelor și manifestărilor de rasism, discriminare rasială, de violență, xenofobie și toate formele de intoleranță față de imigranți, potrivit legislației internaționale privind drepturile omului”. Întrucât acești termeni nu sunt definiți în mod clar, analiștii Gatestone observă că, pentru țări care agreează imigrația (Franța, Germania, Suedia), noțiuni precum “rasism” și “xenofobie” sunt perfect acoperitoare pentru punerea sub învinuire penală și înăbușirea criticilor la adresa migrației în masă.
La noi în țară - deși au rămas puține zile până la reuniunea de la Marrakech - subiectul, departe de a fi supus unei necesare și ample dezbateri publice, a fost trecut sub tăcere, guvernanții aflându-se, ce-i drept, în situația delicată de a-și atrage critici dure de la “partenerii strategici”, indiferent de care parte s-ar ralia. Mai pe românește, avem de ales între a-l supăra pe Trump, ori de a-i supăra pe Merkel și Macron (cu care tocmai ne-am pupat, la cel mai înalt nivel).
La 22 noiembrie, mai multe organizații neguvernamentale au organizat un protest în fața Ministerului de Externe, acesta fiind însă insuficient sau deloc mediatizat. Într-un comunicat, nepreluat de “presa mare”, se arată că semnarea Pactului Global privind Migrația încalcă prevederile Constituției (care stipulează că România “este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil” și că “pe teritoriul statului nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine”) și ar avea consecințe nefaste asupra societății, înlesnind inginerii sociale dubioase: “Avertizăm că înlesnirile create de această Convenție se constituie într-o inginerie socială globală de disoluție a popoarelor europene. Aceste experimente cu populații duc la un dezastruos amestec genetic și religios. Noi, românii, nu suntem islamofobi. Dar, privind efectele pe care această migrație le-a avut asupra altor state occidentale (Germania, Suedia, Franța etc.), realizăm simplul adevăr: acela că migrația islamică nu are șanse de integrare în niciun popor gazdă. Este suficient să privim la buletinele de știri din țările de mai sus, la crime, la războaie stradale, la crasa nesupunere civică, la violențele contra poliției, la impunerea Sharia în suburbiile și cartierele islamice din atâtea și atâtea orașe europene, la violuri în masă etc., cât să realizăm că așa zisul multiculturalism (melting-pot), așa cum este el invocat de cercurile marxiste, nu este decât o imensă ipocrizie (...). În afară de asta, o serie de state din Europa - Austria, Croația, Polonia, Cehia, Bulgaria, plus SUA și Australia, au declarat că se retrag din acest Tratat și nu vor semna Pactul Global privind Migrația. Suntem alături de aceste state!” - se arată în Declarație.
De menționat că textul Pactului nu este disponibil în limba română, iar în Parlament, o singură voce - deputatul Daniel Gheorghe - s-a manifestat, explicit, împotriva adoptării acestui acord, care este de natură a schimba, fundamental, legislația, “a revizui politicile, opțiunile și căile existente, procedurile naționale relevante”: “Migrația va fi definită drept fundamental al omului. Prin semnarea acestui tratat, vom ajunge la o situație în care, statele naționale vor delega la un nivel supranațional administrarea fluxurilor migratorii și a crizelor generate de afluxul de imigranți, cât și de migrația ilegală (...) Odată cu acest pact, pe care ONU îl dorește spre a implementa o serie de măsuri și o serie de norme internaționale care pun așa-zisul drept la migrație mai presus de suveranitatea națională și de dreptul statului de a-și gestiona propriile frontiere, vom ajunge la un concert internaționalist, care a existat la un moment dat într-o anumită zonă ideologică, fără frontiere, fără state, fără autorități, fără armate, fără legi. Putem ajunge la o anarhie națională dacă noi dăm curs semnării acestui tratat. Nu întâmplător, Statele Unite și încă șase membre UE au refuzat să mai facă parte din acest pachet de negociere al ONU privind migrația și s-au retras pe considerentul că acesta contravine dreptului fundamental ca orice națiune să-și gestioneze propriile interese (...). Așadar, cer public Guvernului României să se retragă din Pactul ONU privind migrația”, a declarat deputatul, subliniind, în declarația sa politică, faptul că, prin acest Pact, România își deleagă suveranitatea unei organizații supranaționale, încălcând prevederile Constituției României.
Parlamentul, “organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării” (art. 61 din Constituția României) mai are la dispoziție câteva zile pentru a fi consultat pentru a se pronunța prin vot (așa cum au făcut și celelalte țări europene) asupra unei teme de importanță covârșitoare pentru evoluția întregii societăți românești. Ceea ce ne îndoim că se va întâmpla. Desigur, cetățenii ar fi îndreptățiți să afle un cuvânt lămuritor din partea președintelui Iohannis, dar, e de presupus că ori nu-l interesează, ori nu comentează (decât, eventual, în presa străină), ori e plecat în concediu, la mumiile din Pompei.
Oricum, pe moment, toate indiciile (inclusiv poziția ambiguă a ministrului de Externe, potrivit căruia Pactul este “doar un document de orientare și nu are efecte juridice”) conduc spre concluzia că documentul va fi semnat de țara noastră, fără respectarea regulilor democrației parlamentare, angajamentul României neavând mandatul reprezentativ impus de regulile democrației și ale statului de drept.
...Ceea ce ar fi trist, desigur, dar n-ar fi pentru prima dată... (surse - gatestoneinstitute.org, Reuters, MTI, activenews.ro, hungarytoday.hu)
Ultima oră! Într-un anunț sec și oficial, Administrația Prezidențială anunță că președintele Iohannis a semnat memorandumul propus de Guvern privind semnarea Pactului.
