Este un neadevăr să susții, așa cum o face guvernul, că puterea de cumpărare a românilor crește, în timp ce prețurile produselor și serviciilor se majorează de la o lună la alta. Guvernanții au în vedere doar faptul că economia, salariile și pensiile au crescut și urmează să crească în continuare conform prevederilor Legii Bugetului pe 2019 și al programului anunțat în campania electorală cu care s-au câștigat alegerile din 2016. Însă, creșterile veniturilor populației sunt reale doar statistic, deoarece nu se ține seama de inflație, de creșterea prețurilor, de cursul de schimb leu/euro, care reduc continuu puterea de cumpărare. Astfel, este paradoxal să susținem că puterea de cumpărare a românilor a crescut numai prin luarea în calcul a veniturilor obținute din salarii și pensii, și ca urmare a creșterii economice.
Dacă comparăm nivelul de bunăstare al românilor din acest an cu cel din 2007, când economia duduia, vom observa că nu s-au înregistrat creșteri demne de luat în calcul. În 2007 România se afla pe locul 32, Cehia pe 22, Polonia pe 28, Ungaria pe 24, privind pozițiile în clasamentul bunăstării, care sunt cam aceleași și în prezent. Mai prost ca noi stau Bulgaria, Albania, Muntenegru, cei din Republica Moldova etc. Să nu mai amintim de țările dezvoltate precum Luxemburg locul 2, Franța locul 9, Germania locul 10, Italia locul 14, Spania locul 16, Portugalia locul 19, Elveția și Liechtenstein locul 1 etc., poziții deținute în același clasament al anului 2007. Interesant de evidențiat e faptul că unii locuitori din Europa Centrală și de Est sunt mai bogați decât unii dintre vecinii lor vest-europeni. Astfel, ungurii din Budapesta au un venit mai mare decât germanii din Freienbessingen, landul Turingia, iar în capitalele țărilor baltice, veniturile sunt mai mari decât în comunitățile sărace din Italia. În același an 2007, românii aveau la dispoziție un buget anual pentru cheltuieli de patru ori mai mic decât media europeană. De două ori mai săraci decât noi erau ucrainenii și de patru ori, cei din Republica Moldova.
Dar să revenim la situația din prezent a nivelului de trai al românilor, în condițiile când, statistic, economia crește și, totuși, nivelul de trai al românilor bate pasul pe loc: suntem pe penultimul loc din Uniunea Europeană la bunăstarea economică, potrivit datelor furnizate de Eurostat. Un român a avut în medie, în 2017, un Consum Actual Individual (AIC) de 68% din media UE, față de 58% în 2015. Astfel, România a “depășit”, în ultimii doi ani, privind AIC, Ungaria, care a scăzut la acest indicator de la 63% la 62%, și Croația, care a crescut de la 59% la 62%. România s-a situat în 2017 la același nivel cu Letonia, țară unde AIC a crescut în cei doi ani de la 66% la 68%. Important de menționat e faptul că cifrele reprezintă media calculată de Eurostat, iar România, față de majoritatea celorlalte țări din UE, este caracterizată prin inegalități pronunțate la capitalul venituri individuale, ceea ce înseamnă că mulți români nu resimt o ameliorare a nivelului de trai. Treisprezece state membre se situează în media AIC a UE mai mică de 30%, între care Spania, Grecia, Polonia, Slovacia și Estonia.
În primul semestru al anului 2018, veniturile și cheltuielile pe gospodării au fost de 3.873 de lei, iar cele pe persoană de 1.483 de lei, la noi în țară. La nivelul cheltuielilor medii lunare pe gospodării, nivelul acestora a fost de 3.317 lei, iar pe persoană de 926 de lei, ceea ce evidențiază că mulți români trăiesc încă la nivelul de subzistență. În coșul cheltuielilor, cea mai mare pondere o dețin cheltuielile de consum, cu 72%, în timp ce cheltuielile cu plata impozitelor și contribuțiilor către stat dețin o pondere de 29,19%. În aceste condiții, cheltuielile pentru producție sau alte investiții sunt foarte mici, doar de 3,4%, respectiv 0,3%. Cheltuielile de consum care ocupă cea mai mare parte din totalul cheltuielilor se compun în principal din produsele agroalimentare și băuturi nealcoolice, în proporție de 34,3%. Facturile de la gaze, curent electric, apă sau întreținerea locuinței reprezintă 19%. Plata transportului reprezintă 7% din totalul cheltuielilor de consum, iar băuturile alcoolice și tutunul 8%. Cele mai mici cheltuieli de consum sunt cele legate de educație, de numai 0,4% și investiții de 0,3%. Cheltuielile cu sănătatea, telefonul mobil, reprezintă 5% fiecare, din totalul cheltuielilor de consum. Astfel, crește numărul celor care nu-și pot plăti, la termen, facturile la utilități sau a taxelor și impozitelor la stat. Fenomenul restanțierilor este mai frecvent în cazul familiilor cu copii, mai ales a celor în care se află doi adulți cu doi și trei copii sau mai mulți copii, care ating proporția de 42,9% din totalul familiilor. O treime din totalul familiilor consideră că fac față cheltuielilor curente, cu un venit net lunar minim cuprins între 1.001 de lei și 2.000 de lei. Însă, o treime din familii susțin că, pentru a-și acoperi cheltuielile curente lunare, au nevoie de peste 3.000 de lei. De asemenea, aproape o gospodărie din șapte se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind întreținerea locuinței.
Creșterea inflației și a prețurilor provoacă probleme multor români, care, cu toate că le-au crescut salariile și pensiile, se descurcă tot mai greu cu veniturile obținute lunar. Aceasta este realitatea. Prețul alimentelor a urcat cu multe procente: litrul de lapte cu 3,5% grăsime a depășit 7 lei, iar cel așa-zis bio 9,80 lei, untul bio a ajuns la peste 10 lei, pachetul de 250 grame, carnea și preparatele din carne sunt tot mai scumpe, precum și produsele de panificație, legumele și fructele, să nu mai vorbim de cele bio, de mărfurile de folosință îndelungată la care, de când cursul de schimb leu/dolar a urcat la aproape 5 lei, prețurile au luat-o razna. Prețul gazelor naturale și al energiei electrice au explodat și ele. În această iarnă, prețul gazului importat de la ruși a crescut cu 27%, iar începând cu 1 martie prețul energiei electrice s-a mărit din nou cu 2,5%, încât consumatorii casnici sunt disperați când primesc facturile, mulți dintre ei nu le mai pot plăti, situație în care până la 50% din familii sunt cu restanțe.
În concluzie, ce folos că veniturile populației au crescut în ultimii doi ani, mai ales cele ale bugetarilor, dacă plusurile primite sunt anulate de inflație și de majorarea prețurilor produselor și serviciilor, încât românii sunt tot în coada clasamentului privind nivelul de trai, întocmit la nivelul Uniunii Europene.
