1. - Ia auziți, domniile voastre, ce ne spune marele român, care este talentatul actor clujean Dorel Vișan (n.1937) “E atâta mare nevoie să ne reapropiem unii de alții și fiecare de noi înșine, pentru că trăim într-o lume în care e tot mai greu să găsești un om care să fie de acord cu el însuși!”;
2. - În același context, un sfat de luat aminte pentru orice etnie din această lume, nu numai din România: Când populația minoritară a oricărei țări își propune, prin liderii săi politici, religioși și culturali să jignească sau să sfideze răutăcios populația majoritară, atunci acea minoritate își asumă riscul ca din partea acelei națiuni să rămână fără partea de dreptate care pe drept i se cuvine. Iar dacă nu-i cumva mult prea târziu, răul făcut premeditat și cu răutate se iartă dar nu se uită. Aviz amatorilor! Inclusiv al celor care, an de an, în luna martie, organizează mitingurile și marșurile așa zișilor secui transilvăneni;
3. - S-au împlinit 200 de ani de la nașterea crâsnicului-pictor, zugrav-gravor, poet și rapsod popular Picu Pătru Pătruț (n.1818-d.3 sept.1872), cel care își doarme somnul de veci în cimitirul din preajma “Bisericii din Gruiul Săliștei Mărginimii Sibiului”;
4. - În zadar crede îngâmfatul om modern al zilelor noastre că Dumnezeu ar avea de gând, cumva, să se ia la întrecere cu mintea lui iscoditoare și superelectronizată. Nu, nicidecum. Nu de alta dar, EL fiind și Creatorul Timpului, are la dispoziție tot timpul din Lume, fie să-i încetinească judecata întortocheată a minții, fie să-l întoarcă din drumul pierzaniei!;
5. - Desigur că mai vechii iubitori și practicanți ai fotbalului își mai amintesc, cu respectul cuvenit, de omenosul și corectul arbitru sibian și internațional Cornel Nițescu, cel care, mai zilele trecute, a împlinit vârsta de 97 de ani, și care, de o bună bucată de vreme, este un plăcut și cuminte locatar al elegantei și ospitalierei Rezidențe pentru Bătrâni din satul mureșean Valea Izvoarelor, comuna Sânpaul;
6. - Două constatări: a. - De ce și pentru ce să-i ceri nevăzătorului să tacă, dacă oricum el nu vede cui îi vorbește? b. - Strălucirea de inteligență din ochii medicului dă bolnavului curaj și încredere, iar răbdarea profesorului stimulează elevul sau studentul să gândească;
7. - Eternul adevăr al zilei: România îi precum oaia. Adică: bună de muls, de tuns și de belit! Iar românul e precum țara lui. Și nu numai pentru străinul de țară, de limbă și de neam, ci și pentru eternul dușman din interiorul țării sale și al neamului românesc! Numai să-i priviți, să-i ascultați și să-i înțelegeți pe cei care se văd viitorul Președinte al României, lăudându-se că pot fi buni la suflet, dar și intrasigenți și corecți;
8. - Recurs în anulare. Ce ați zice de câteva propuneri necuprinse în așa zisele noi Coduri Penale și Civile: pușcăriașii să își plătească cazarea și masa prin muncă; în celule să stea bătrânii cu bătrânii, tinerii cu tinerii, hoții cu hoții, delapidatorii cu delapidatorii, finanțiștii cu finanțiștii, criminalii cu criminalii, violatorii cu violatorii, pedofilii cu pedofilii, homosexualii cu homosexualii, curvele cu curvele, escrocii cu escrocii, bogații cu bogații (însă în condiții de cruntă sărăcie), bețivii cu bețivii, cârciumarii cu cârcimarii, politicienii cu politicienii, bancherii cu bancherii, datornicii cu datornicii, cămătarii cu cămătarii, păgubiții cu păgubiții, juriștii cu juriștii, polițiștii cu polițiștii, polițistele cu polițistele, iar Revista Presei să fie redactată și lecturată cu glas tare de deținuții comentatori politici, scriitorii, poeții, criticii literari, jurnaliștii, televiziștii și radiofoniștii, însă fără drepturi de autor. Și, apoi, să vezi circul de pe lume!;
9. - O întrebare retorică cât trei: Oare cine, de ce și când a “blestemat” această Românie să aibă atât de multe și alese daruri ale pământului și subpământului: munte, mare, păduri, urși și cerbi, râuri, pâraie și fluvii cu ape limpezi și reci, ogoare mănoase, petrol, gaze, cărbune, cupru, plumb, aur, argint, sare, ape minerale, marmură, cântece și haine populare armonios fredonate și purtate de frumoase fete și chipeși feciori. Adică tot ce alții n-au, dar râvnesc să aibă!? Numai că așa de anapoda mergând lucrurile, în curând n-or mai fi de niciunele, liniștea și uitarea așternându-se peste tot și peste toate! Nu tu “investitori” români înstăriți și cinstiți, ci străini sărăcuți în țările lor, mândri, făloși, zgârciți și necinstiți în țara mea! Și cât de trist este acest adevăr adevărat, în această țară în care cântecul-manelist “Pușca și cureaua lată” se aude mai des și mai tare decât Imnul de Stat al României, “Deșteaptă-te române”!;
11. - Nici că am crede cât de mici suntem în fața marilor provocări ale vieții!!
