Evident, la baza succesului acestora stă în primul rând carisma și puterea personalității candidatului, și nu exclusiv manipularea. De aceea, probabilitatea mai mare a victoriei aparține personalităților dotate cu acel magnetism - carismă care atrage publicul, denumit de specialiști “ton agorasias”, tradus în “dar de piață”, care este o reconvertire a “darului divin” - “ton charismatikon”. Aceasta înseamnă că omului politic îi sunt necesare și alte calități decât cele cu care a fost înzestrat într-un mod providențial, ceea ce înseamnă că, în comunicarea politică este nevoie de retorică și elocință, adică de o pregătire sistematică și de cultivarea aptitudinilor înnăscute, însăși politica fiind necesar să fie învățată și nu doar “furată”, fie chiar și în sensul bun al cuvântului. La o asemenea modalitate recurg cei mai mulți politicieni carieriști și de conjunctură, și nu de vocație, cum ar trebui privită și această ocupație vremelnică, care necesită mult mai multă pregătire și competență din partea celor care acced în politică, și care, din păcate, au făcut ucenicia politică la locul de muncă, fără să dețină o pregătire prealabilă de profil, mizând mai mult pe calitățile - abilitățile lor psihosociale, și în primul rând pe lipsa calităților morale.
Dar să vedem ce alte ingrediente mai sunt folosite în campania electorală, și în comunicarea politică, în general. Voi recurge în acest sens la unul din experții în manipulare și comunicare online, și anume la editorialistul politic american Colin Delany, care, printre tehnicile de manipulare, nu neapărat utilizată în campaniile electorale, ci în mod cotidian, evidențiază rolul știrilor false, cunoscute deja sub denumirea anglo-saxonă de fake-news. Astfel, într-un interviu despre acest fenomen - fake-news, acesta afirma următoarele: “Ca oamenii să poată evita manipularea, trebuie să înceteze să creadă tot ceea ce citesc online, să își pună o serie de întrebări și să caute mai multe surse de informare”. Același jurnalist american avea să afirme: “Oamenii au tendința să creadă că unele știri sunt adevărate, pentru că le reconfirmă prejudecățile asupra lumii”.
Așa cum spun specialiștii în comunicare, prin aceste modalități manipulative s-a deschis o nouă epocă în cadrul acestor activități, denumită epoca fake-news și post-truth, adică epoca știrilor false, și a post adevărului, prin care ne putem da seama cu destulă ușurință că prin ele se urmărește modelarea opiniei publice după cum doresc cei care și în numele cărora se realizează manipularea, și nu după realitate, fiind astfel respins adevărul obiectiv. Faptul că adevărul va fi respins este anticipat de Sfântul Apostol Pavel, care ne avertiza încă de pe atunci că în timpul sfârșitului, Duhul Sfânt se va retrage de pe pământ din cauză că oamenii resping adevărul, fiind atât de debusolați încât ajung să creadă în minciuni și să găsească plăcere în nelegiuire, să confunde ceea ce este sfânt cu ceea ce este păcătos (2 Tesaloniceni, cap. 2). Cât adevăr era să fie prefigurat de acest mare apostol, prin el fiind vizat nu doar adevărul religios - absolut, ci întregul adevăr care eliberează omenirea de minciună, după cum ne spune sfântul evanghelist Ioan.
Revenind la subiectul propriu-zis, cel legat de aceste procedee manipulative din presa vizuală, trebuie spus că și aceste știri false sunt de două feluri (constatare făcută de jurnalistul Marian Voicu într-un interviu publicat în Dilema veche), care în limbajul menționat sunt delimitate prin false news și fake news, între care există, bineînțeles, unele deosebiri. Aceste diferențe semantice constă în faptul că prin așa-numitele știri fals news sunt vizate știrile senzaționale, prin care nu se urmărește altceva decât creșterea audienței - ratingului postului de televiziune sau a ziarului, de regulă a tabloidelor, în care sunt difuzate aceste știri de senzație (îmbolnăvirea sau moartea unui lider politic), sau alte asemenea știri de genul găinii care naște pui vii, iminența sfârșitului lumii prin căderea unui asteroid, iar mai recent, desființarea proprietății și a familiei, prin care distinsa activistă de la USR (un partid creat cu scop exclusiv manipulativ, de învrăjbire și dezmembrare socială) nu urmărea decât o asemenea manipulare indirectă în vederea creșterii popularității partidului aparținător și a sustragerii atenției auditoriului de la celelalte probleme cu mult mai importante, prin asemenea aberații ce fac obiectul știrilor false - false news, anacronice și imposibil de realizat. Ne putem da seama că asemenea știri uneori pot fi lansate din neatenție sau chiar din lipsă de profesionalism, fiind greu de verificat într-un moment scurt, de cele mai multe ori sunt știri prefabricate cu un scop bine stabilit, putând deveni ceea ce înseamnă, după cum voi arăta, post adevăr.
Spre deosebire de primele forme amintite, mai puțin utilizate în comunicarea și manipularea politică autohtonă, cele din cea de-a doua categorie - știrile false sau fake-news -, sunt cu mult mai des întâlnite în acest gen de acțiuni desfășurate în campaniile electorale, ele fiind considerate știri făcute cu un scop bine stabilit, având în spate pe lângă un asemenea scop, o strategie, un buget și canale specializate pentru difuzare. Astfel, în campaniile electorale acest gen de știri false sunt regăsite pe aproape toate canalele și mijloacele media audio-vizuală și din presa scrisă. Printre cuvintele cheie folosite în cadrul știrilor false și regăsite în vocabularul propagandistic-manipulativ, mai frecvent sunt regăsite următoarele: bomba secolului sau bomba serii, incredibil, exclusiv, ultra, șocant, groaznic, zguduitor, ceea ce nu s-a mai văzut și auzit etc., retorica din cadrul comunicării verbale putând continua. Toate aceste modalități ale propagandei politice sunt folosite în și cu scopul de a sustrage atenția de la alte știri de pe alte canale de televiziune - media în general -, ceea ce poate fi considerat a fi un șantaj mediatic, frecvent regăsit pe unele canale specializate în asemenea modalități de comunicare și manipulare. Așa cum se știe, prin acest gen de știri specializate, se urmărește denaturarea informațiilor și adevărurilor, în scop manipulativ, ca să atragă atenția și să “aburească” alegătorii cu asemenea informații false.
(Va urma)
