Polițiștii din cadrul IPJ Bacău au efectuat, joi, cinci percheziții domiciliare în județele Harghita și Covasna, la imobilele unor persoane bănuite de comiterea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, distrugere și furt, comise în zona Valea Uzului, precum și în biroul viceprimarului comunei Sânmărtin, Laszlo Antal. Acesta a fost dus la sediul poliției din Miercurea Ciuc, și eliberat după două ore de audieri, în cazul scandalului de la Cimitirul Militar Internațional, din localitatea Sânmărtin - Harghita, unde, săptămâna trecută, crucile eroilor români au fost învelite în saci menajeri.
Laszlo a declarat (Szekelyholm.ro) că, la ora 7 dimineața, când a ajuns la primărie, polițiștii erau deja acolo și l-au informat că acționează în baza unui mandat emis de Judecătoria Moinești (Bacău), iar anchetatorii au luat și înregistrările de pe camerele de supraveghere din primărie.iar anchetatorii au luat și înregistrările de pe camerele de supraveghere din primărie.
Viceprimarul din Sânmărtin neagă orice acuzații privind agresarea candidatului independent, George Simion, precizând că acesta nu a fost bătut, “ci doar împins”, și că nici el, nici membrii echipei sale de campanie nu au pățit nimic. Afirmațiile sale sunt puternic susținute de UDMR:
“Autoritățile din județul Bacău au efectuat, în zori, o percheziție la domiciliul viceprimarului din localitatea Sânmartin, județul Harghita, în urma a unei plângeri depuse împotriva lui, probabil de George Simion, candidat la alegerile europarlamentare (....). LÁSZLÓ Antal nu a avut nicio implicare în acțiunea de provocare prin care au fost acoperite crucile din Cimitirul eroilor din Valea Uzului. LÁSZLÓ Antal este victima unei persecutări, are tot sprijinul nostru în eforturile de clarificare a acestei situații”, - a scris, joi, deputatul Tanczos Barna pe pagina lui de socializare.
În aceeași zi, conducerea UDMR a anunțat, oficial, că “paharul s-a umplut”, motiv pentru care Uniunea nu va mai susține Guvernul și nu va mai oferi niciun sprijin inițiativelor coaliției guvernamentale, apreciind că Executivul este responsabil pentru acutizarea situației de la Valea Uzului.
“Toate acestea se fac fără ca nimeni să fie tras la răspundere pentru distrugerea cimitirului și pentru profanarea mormintelor, precum și pentru crearea de tensiuni interetnice și, nici măcar, nu au fost demarate măsuri împotriva primarului din Dărmănești, cel care a declanșat întregul scandal”, a declarat liderul UDMR Kelemen Hunor, citat de MTI. În context, conducerea centrală a Uniunii consideră că acordul de cooperare cu coaliția guvernamentală este lipsit de obiect, atâta timp cât situația ce privește cimitirul militar din Valea Uzului nu va fi soluționată.
Potrivit lui Kelemen, situația este clară din punct de vedere juridic: construirea ilicită peste mormintele militare din Valea Uzului se încadrează la prevederile Codului Penal privind profanarea mormintelor, în timp ce provocările ulterioare reprezintă infracțiunea de instigare la ură. În plus, construcția realizată de Consiliul local din Dărmănești, din fonduri publice, fără autorizație, pe teritoriul unei alte administrații locale, este un abuz în serviciu, iar în ciuda solicitărilor Uniunii, Guvernul României nu a întreprins nicio măsură hotărâtă pentru a preveni o amplificare ulterioară a situației. Mai mult, a precizat Kelemen, instituțiile statului implicate în acest caz au aplicat dubla măsură, responsabilitatea revenind autorităților și guvernului PSD-ALDE.
“S-a întâmplat de mai multe ori ca maghiarii transilvăneni să fie tratați ca cetățeni de rangul doi. Considerăm inacceptabil comportamentul Guvernului, din punct de vedere etnic, moral și politic. Continuăm să așteptăm de la Guvern să restabilească situația inițială din cimitirul militar din Valea Uzului și să ia măsuri din oficiu împotriva primarului din Dărmănești și a tuturor celor care au creat tensiuni”, se arată în buletinul informativ al UDMR.
Deși Uniunea, cu cei 30 de parlamentari ai săi, nu face parte din coaliția guvernamentală, în 2016 a încheiat un acord de cooperare parlamentară cu coaliția guvernamentală privind susținerea reciprocă a unor proiecte de legi și a votat, în majoritatea cazurilor, de partea guvernului. Coaliția guvernamentală PSD-ALDE poate avea majoritate în Camera Deputaților din Parlamentul României doar cu sprijinul minorităților (nu neapărat cu cea maghiară).
Coaliția guvernamentală PSD-ALDE are în prezent 240 de voturi, în timp ce, pentru formarea unui nou guvern, sau respingerea acestuia sunt necesare 233 de voturi. Grupul minorităților din Camera Deputaților, fără cel maghiar, care sprijină cel mai des toate guvernele, are 17 membri, detaliază sursa citată.
