Plenul Senatului a adoptat, luni, cu 75 de voturi “pentru” și nouă abțineri, proiectul pentru modificarea unor acte normative privind votul în străinătate la alegerile prezidențiale.
Articolul 8 al legii a fost modificat astfel încât, “începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru președintele României, la termen, și până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care dorește să voteze în străinătate la alegerile pentru președintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea și statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate”.
Pentru a vota prin corespondență, alegătorul cu domiciliul sau reședința în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondență, alegătorii sunt înscriși în listele electorale permanente din străinătate, listele se întocmesc de AEP în format electronic și sunt puse la dispoziția Biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate - se menționează în articolul 8 al legii, în forma stabilită de parlamentarii comisiei.
Un alt articol modificat (articolul 23) se referă la faptul că numărul membrilor Biroului electoral, dacă este insuficient, poate fi suplimentat cu personalul ambasadei sau cu români cu domiciliul în străinătate.
Comisia specială a mai decis ca în diaspora votul să se desfășoare pe parcursul a trei zile - vineri, sâmbătă și duminică.
“În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7.00 și se încheie la ora locală 21.00. Prin excepție de la prevederile alin. 1, votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe la ora locală 12.00 și se încheie la ora locală 21.00, iar în ziua de sâmbătă votarea se deschide la ora locală 7.00 și se încheie la ora locală 21.00”.
De asemenea, în diaspora, la ora 21.00, când se închid secțiile, alegătorii care se află la sediul secției de votare, precum și cei care stau la rând pot să își exercite în continuare dreptul de vot. Un membru al biroului electoral al secției de votare, desemnat de președintele acestuia, verifică la ora 21.00 dacă în afara localului de vot se află alegători care așteaptă și stabilește ordinea în care aceștia au acces în sală.
Parlamentarii au mai adăugat un amendament, potrivit căruia alegătorii aflați la rând își pot exercita dreptul de vot până la maximum ora 23.59.
Parlamentarii au modificat Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților, precum și pentru funcționarea Autorității Electorale Permanente și au adăugat un nou alineat la art. 23, care prevede ca MAE să transmită AEP lista cu informațiile furnizate de autoritățile străine competente privind numărul cetățenilor români cu domiciliul sau reședința sau alte forme de înregistrare în străinătate, defalcat pe state.
De asemenea, parlamentarii au mărit cuantumul indemnizațiilor membrilor birourilor electorale de la 100 de lei la 150 de lei și au stabilit că listele electronice suplimentare din străinătate sunt generate în format electronic în mod automat pe baza datelor înregistrate în sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
Totodată, membrii Comisiei juridice din Senat au aprobat în ședința de raport pe proiect un amendament potrivit căruia partidele politice vor putea finanța din bugetele proprii campanii electorale prezidențiale.
În cadrul dezbaterilor din plen, senatorii au salutat adoptarea proiectului, dar au semnalat și deficiențe.
Laura Iuliana Scântei (PNL) a declarat că proiectul de modificare a legilor electorale vizează măsuri care să asigure “nu doar accesul la exercitarea dreptului fundamental la vot, ci mai cu seamă să împiedice obstrucționarea administrativă” a exercitării acestuia. Totodată, ea a recomandat autorităților să realizeze o campanie de informare pentru românii din diaspora, privind modalitățile de vot.
“Pentru toți cetățenii români din diaspora au fost prevăzute posibilități alternative de vot, începând cu votul anticipativ pe durata a trei zile și votul prin corespondență. Un singur lucru nu a reglementat Parlamentul: obligația instituțiilor și a autorităților implicate în procesul electoral de a asigura o bună informare și o campanie de presă care să facă cunoscute tuturor românilor din țară și din străinătate aceste modificări legislative, astfel încât ei să ia la cunoștință în timp util cu privire la locațiile secțiilor de votare, modalitatea în care trebuie să se înscrie în Registrul electoral și modalitatea în care pot vota prin corespondență”, a spus ea.
Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) a declarat că inițiativa legislativă “vine ca urmare a faptului că partidele parlamentare au sesizat deficiențele care au avut loc la scrutinul din 26 mai”, dar a menționat totodată că aceste deficiențe au survenit “în principal” din cauza faptului că votanții au exprimat trei voturi: unul pentru alegerile europarlamentare și două pentru referendum. Pe de altă parte, el și-a exprimat regretul că nu a fost acceptată propunerea privind stabilirea unei perioade de o săptămână pentru votul anticipat prelungit.
“Important era dacă avem disponibilitatea să găsim o rezolvare pentru a arăta tuturor românilor din țară și din străinătate că nu a existat nici cea mai mică intenție de a limita, îngrădi sau împiedica posibilitatea și dreptul lor de a vota. De aceea, țin să subliniez că, înainte ca domnul președinte să ne trimită o scrisoare, am luat inițiativa, pe care ați aprobat-o, de a constitui o comisie comună, între Senat și Camera Deputaților, care să abordeze această problemă și căreia să îi găsească o rezolvare. Și din fericire, soluția a venit. Vom avea un vot anticipat prelungit pe durata a trei zile - vineri, sâmbătă și duminică - vom avea secțiile de vot deschise duminică după ora 21.00 până la ora 24.00 pentru toți cei care se găsesc în interiorul secțiilor de votare și vom avea și votul prin corespondență, care anterior nu a fost folosit la votul pentru alegerile prezidențiale, ci numai la alegerile parlamentare”, a spus el.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a declarat că, în ceea ce privește votul în diaspora, “principala problemă” a reprezentant-o faptul că legea 33/2007 “era complet depășită”, deoarece actul normativ respectiv a fost adoptat în momentul în care România a devenit membră UE, dar încă nu exista o mobilitate semnificativă a cetățenilor români în statele membre.
“Într-adevăr, în lege nu s-au introdus prevederi speciale privind obligația de informare. Vreau să vă asigur că din partea MAE nu numai că nu există niciun obstacol, ci, dimpotrivă, suntem cei mai interesați pentru a putea să promovăm și să obținem posibilitatea de a informa pe toți cetățenii români care doresc să își exercite dreptul la vot”, a spus el.
Cseke Attila Zoltan (UDMR) a criticat faptul că “în câteva zile” se aduc “modificări substanțiale” legilor electorale, atrăgând în mod special atenția asupra faptului că românii din diaspora vor putea vota până la ora 24.00, în condițiile în care în țară secțiile se vor închide la ora 21.00 și se vor anunța rezultatele exit-poll.
“Până când aceste lucruri nu vor fi rezolvate, deși salutăm extinderea posibilității de vot la trei zile, nu vom putea susține în această formă... Cu speranța că la Camera Deputaților aceste lucruri vor fi rezolvate...”, a spus el.
Radu Mihail (USR) a declarat că “dezastrul din diaspora de la alegerile din 26 mai” a arătat României că trebuie să fie pregătită să asigure votul “nu pentru 375.000 de oameni, ci pentru milioane de cetățeni români”. În acest sens, el a apreciat că propunerea votată luni de Senat este “imperfectă, dar absolut necesară”.
“Am ascultat cu stupoare cum cei care guvernează de aproape trei ani și care sunt responsabili cu organizarea și buna desfășurare a alegerilor au venit și ne-au spus că au găsit disponibilitatea să facă o comisie specială, să facem o sesiune extraordinară. Cred că trebuie să coborâm cu picioarele pe pământ. Nu faceți dumneavoastră un favor cuiva. Nu e o favoare pe care o faceți oamenilor din diaspora. E o reparație necesară, pentru că dumneavoastră nu ați fost capabili și, mai ales, nu ați avut disponibilitatea în ultimii doi ani să ascultați ceea ce USR v-a cerut repetat. Comisie de cod electoral - s-a respins. Am propus vot prin corespondență - s-a respins”, a spus el.
Gabriela Crețu (PSD) a semnalat faptul că proiectul adoptat luni “permite, dar nu obligă înscrierea” în Registrul electoral pentru cei care doresc să voteze în străinătate.
“Doar înscrierea în registru poate să permită dimensionarea corectă a numărului de secții și repartiția lor corectă în spațiu. Astfel, niciun Guvern, oricare ar fi acesta, nu are intuiția divină să știe unde se află în lumea asta mare un cetățean care nu este înregistrat nicăieri. (...) Cei de pe listele electorale permanente din străinătate pot vota oriunde în străinătate. Dar cei din țară, de pe listele electorale permanente, doar acolo unde au domiciliu sau reședința. De ce s-a creat această diferență? În plus, legea mai trebuie să fie și aplicabilă. Cum se va asigura securitatea și secretul votului care este extins pe durata a trei zile? Cum să asigure personalul necesar, dat fiind că o singură secție de vot necesită nouă oameni în birou, plus câțiva care să asigure securitatea desfășurării actului electoral?”, a întrebat Gabriela Crețu.
