Cercetătorii americani de la Universitatea din California de Sud, citați de descopera.ro, susțin că sindromul burnout, cunoscut și sub denumirea de epuizare vitală, din cauza căruia persoanele afectate se simt excesiv de obosite, lipsite de energie, demoralizate și iritabile, ar putea fi asociat cu o afecțiune cu potențial letal, adică fibrilația atrială, cea mai frecventă formă de aritmie cardiacă, o dereglare a ritmului normal de funcționare a inimii.
“Aproximativ 17 milioane de persoane din Europa și 10 milioane din Statele Unite vor suferi de această problemă de sănătate până anul viitor, având astfel un risc mai mare de infarct, accident vascular cerebral și deces.
Cu toate acestea, cauza exactă a fibrilației atriale nu este deplin înțeleasă. Epuizarea vitală, denumită în mod obișnuit sindrom burnout, este, de obicei, cauzată de stres prelungit și profund la locul de muncă sau acasă. Acesta diferă de depresie, care este caracterizată prin stare de tristețe, de vinovăție și părere negativă despre propria persoană.
Rezultatele studiului nostru stabilesc efectul nociv pe care sindromul burnout îl poate provoca persoanelor care suferă de epuizare ce nu este analizată.
În cadrul cercetării, am examinat peste 11.000 de persoane, căutând indicii de epuizare vitală, iritabilitate, consum de antidepresive și susținere socială deficitară. Subiecții au fost ulterior monitorizați pe o perioadă de aproape 25 de ani pentru a se observa eventuala apariție a fibrilației atriale.
Participanții care prezentau cel mai ridicat nivel de epuizare vitală aveau un risc cu 20% mai mare de a dezvolta fibrilație atrială, comparativ cu cei care nu prezentau semne de sindrom burnout.
În urma cercetării, nu au fost identificate asocieri între iritabilitate, utilizarea de antidepresive sau susținere socială deficitară și dezvoltarea fibrilației atriale, de aceea sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine concluziile și pentru a identifica modul în care pacienții pot fi ajutați, însă epuizarea vitală este asociată cu un nivel ridicat de inflamație și activarea accentuată a răspunsului fiziologic al organismului la stres. Când aceste două lucruri sunt declanșate cronic, pot avea efecte grave și dăunătoare asupra țesutului cardiac, ceea ce ar putea duce în cele din urmă la dezvoltarea aritmiei”, explică oamenii de știință americani.
***
Sindromul burnout a fost inclus în 2019 în clasificarea internațională a maladiilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care servește drept bază pentru stabilirea tendințelor și statisticilor în domeniul sanitar.
Burnout-ul, inclus în secțiunea consacrată problemelor asociate ocupării forței de muncă sau șomajului, a primit numele de cod QD85, această problemă fiind descrisă ca un sindrom ce rezultă din stresul cronic la locul de muncă (în cazul în care acesta nu a fost gestionat cu succes) și care se caracterizează prin trei elemente: o senzație de epuizare, cinism sau sentimente negative asociate muncii și o eficiență profesională redusă.
OMS mai precizează că burnout-ul se referă la fenomene asociate contextului profesional și nu ar trebui să fie utilizat pentru a descrie experiențele din alte domenii ale vieții.
