Reporter: - Cele mai recente statistici constată că 40% dintre copiii născuți în mediul rural provin din familii dezorganizate, respectiv nu au în spate familia tradițională, bazată pe căsătorie și compusă din ambii membri. Acest lucru creează grave probleme de inserție socială. Fenomenul descris se manifestă și în Ogra?
Marian PALAGHIE: - Da, la nivelul comunei avem familii dezorganizate, în special în rândul populației de romi. Aici este marea problemă legată de căsătoriile timpurii, plecări, despărțiri; eu cred că această problemă este mai cu seamă una de educație. Abandonul școlar este destul de mare, încă de la vârste fragede și reprezintă una dintre cauzele fenomenului. Din punct de vedere statistic, suntem undeva apropiați de media națională, de care vorbeați.
Reporter: - Acest lucru presupune, bănuiesc, o rată a natalității rezonabilă. Întrebarea este dacă această rată a natalității stă chiar pe umerii acestor familii dezorganizate?
Marian PALAGHIE: - Natalitatea este, din păcate, în bună măsură, pe spatele acestui tip de familie. Cei mai mulți copii provin din cadrul etniei rome. La Școala gimnazială, de exemplu, 80-82 % dintre elevi sunt romi. Lucrul acesta, în sine, nu este neapărat nemulțumitor, dar implicarea familiilor de acest tip în procesul de educație este insuficientă. O educație sănătoasă, normală, ar putea modifica gândirea și comportamentul, implicând mai mult adulții în asigurarea viitorului acestor copii. Noi, pe plan local, ne ocupăm în special de tot ceea ce înseamnă investiții, de crearea premiselor materiale și a confortului procesului educațional.
Reporter: - Nu ar strica câteva exemple concrete ...
Marian PALAGHIE: - Pentru Școala Gimnazială Ogra, avem trei proiecte mari, unul pe PNDL 2, care presupune modernizarea și reabilitarea clădirii școlii, cu șase săli de clasă; proiectul acesta este actualmente în plină desfășurare. Mai avem încă două investiții pe POR, la cele două corpuri de clădiri, din aceeași locație, unul privind eficientizarea energetică și dotări, proiecte în valoare de 3,8 milioane de lei. Aici, am înaintat deja proiectul tehnic, de evaluare, la Agenția de Dezvoltare Centru, din Alba Iulia. Tot pe POR, avem o grădiniță, care este finanțată și
are un câștigător al licitației; săptămâna trecută am finalizat toate procedurile de achiziție, proiectare și execuție pentru acest proiect, în valoare de 2,2 milioane de lei. Va fi un obiectiv dezvoltat de la zero, cu toate dotările necesare. Cum am mai spus, ne străduim să creăm confort pentru procesul educațional, la nivelul standardelor în vigoare, pe plan național, chiar european. Desigur, nu facem destul în problema educației și inserției sociale. Pe Fondul Român de Dezvoltare Socială, împreună cu municipiul Făgăraș, cu care ne-am asociat, am depus un proiect mai amplu de integrare socio-medicală-educațională. Dosarul este în verificare la FRDS, fiind declarat eligibil, pe partea de documentație; proiectul implică 1,5 milioane de euro, din care, nouă ne revin 500 de mii. Aici sunt incluse programe tip „after school", „a doua șansă", „școala după școală", alte activități educaționale, inclusiv tabere, excursii, care să dea o nouă deschidere și o mai mare socializare, pentru copiii noștri.
Reporter: - Chiar dacă accept modalitatea dumneavoastră de a aborda această problemă, într-o manieră pozitiv-constructivă, nu cred că putem evita marele flagel al lumii rurale românești: sărăcia. Problema a fost intens și adesea prost speculată politic, vorbindu-se despre încurajarea lenei, prin ajutoarele sociale, de pomeni și cheltuieli aiuristice, în chestiunea asistaților sociali. Ar trebui să încercați o schiță a stării de fapt, la nivelul comunei Ogra.
Marian PALAGHIE: - Gradul de sărăcie este, din păcate, o caracteristică a comunității din Ogra. Noi suntem înregistrați, la nivel național, ca și comună cu probleme de sărăcie. Sunt, de toate, 139 de comune, în toată țara, care prezintă un diagnostic acut în maladia sărăciei. Un soi de ligă a sărăciei, dacă mi se permite această comparație cu fotbalul. Ministerul Muncii și Protecției Sociale desfășoară un proiect, în parteneriat cu Ministerul Sănătății și cel al Învățământului, în care și noi suntem parteneri. Programul presupune angajarea de mediatori sanitari, asistenți medicali comunitari, asistenți sociali comunitari, mediatori și consilieri școlari care trebuie să analizeze situația și să vină în sprijinul elevilor dar și al părinților, în ideea răsturnării mentalităților care ne-au dus în acest impas. Vorbind despre asistații sociali, aveam, în urmă cu puțini ani, când am venit eu la primărie, circa 200-240 de dosare în plată. Acum sunt 60. Reducerea numărului de asistați sociali nu este rezultatul unei măsuri radicale, de tăiere fără discernământ, cât o urmare a politicilor sociale și proiectelor noastre, în domeniu. Sunt vizibile modificările, în cadrul comunității de romi, unde e marea problemă, în sensul unei evoluții pozitive, implicând posesia de case, mașini și alte bunuri de folosință îndelungată. Ei au introdusă apa potabilă în case și se bucură de toate celelalte facilități. Cele 60 de persoane, asistate social, sunt cazuri de familii cu mulți copii, cu probleme de sănătate.
Reporter: - Toate aceste măsuri, de care pomeneați, pot urni comunitatea în direcția reducerii și ulterior eradicării sărăciei crunte. Știm, pe de altă parte, că doar dezvoltarea durabilă a comunității poate rezolva problema definitiv. Un pilon al dezvoltării sunt investițiile. Care sunt domeniile unde o persoană potentă financiar ar putea să-și investească banii, în Ogra?
Marian PALAGHIE: - De la început, vreau să subliniez că o bună afacere presupune câștig de ambele părți. Nu cred că cineva va investi în Ogra doar de dragul comunității. Noi, fiind o comunitate agrară, cu o îndelungată tradiție în legumicultură, aici a existat un mare centru legumicol aparținând de fosta Fabrică de conserve, avem un pământ care se pretează acestor culturi. Aici ar fi binevenite investițiile, chiar profitabile ambelor părți. În al doilea rând, se poate profita și de bogăția subterană a zonei; cu ani în urmă exista, în Râtul de sus, o baltă cu apă sărată, termală; oamenii o foloseau pentru saramură, fiind renumită varza murată de acolo. La nivelul comunei, cei de la Castelul Haller, unde funcționează o pensiune cu SPA, a fost deja valorificată această resursă de ape termale, sărate, cu proprietăți curative. Ar fi, iarăși, un loc bun de investiții, în acest domeniu al sănătății. Desigur, se impune o analiză de piață, dar, personal, nu văd cum s-ar putea pierde banii, într-o astfel de investiție.
Reporter: - E cunoscut faptul că, deși lucrurile s-au mai redresat, în ultima vreme, capitalul românesc nu este suficient de puternic pentru a duce o politică de investiții permanente și susținute. Apelând la capitalul străin, apare așa numitul pericol al „vinderii țării", mai ales în sectorul terenurilor agricole...
Marian PALAGHIE: - Aici, la noi, nu sunt mari proprietăți de pământ, deținute de străini. Există, totuși, o mare efervescență, pe piața terenurilor, care terenuri au ajuns la o bună valoare de piață. Poate nu sunt prețurile din Europa de Vest dar, momentan, un Ha de pământ se poate achiziționa, la Ogra, cu
25-30, chiar 35 mii de lei. La acest preț a contribuit decisiv politica noastră de dotare cu utilități, cu drumuri. Apoi, faptul că suntem în zona autostrăzii Transilvania, care a presupus răscumpărarea unor proprietăți, chiar dacă prețurile oferite nu-s grozave. Undeva, pe la 2,80 lei pe mp. Suma aceasta este clar mică, prin raport la ceea ce găsim în piață. Proprietarii respectivi au dreptul de a ataca în instanță aceste prețuri. Revenind la contribuția noastră, prin construcția de drumuri am facilitat timpul de deplasare, accesul, costurile pentru mașini și reparațiile lor, cerute de drumurile proaste. Apoi, prin investițiile cu introducerea apei potabile și celelalte utilități, am creat o plusvaloare care se vede limpede în prețul terenurilor.
