ȘOCUL ECONOMIC SUFERIT DE ROMÂNIA ÎN ULTIMELE LUNI - FĂRĂ PRECEDENT ÎN ISTORIA RECENTĂ
Șocul economic suferit de România în ultimele luni este fără precedent în istoria recentă, în contextul pandemiei create de coronavirus, a declarat, în Parlament, deputatul PNL Bogdan Huțucă.
“Măsurile de redresare economică lansate de Guvernul Orban pornesc de la o realitate ce nu poate fi ignorată. Șocul economic suferit de România în ultimele luni este fără precedent în istoria recentă. Șocul economic suferit de UE și de întreaga lume este fără precedent în istoria recentă. Nu discutăm despre o criză clasică, discutăm despre o criză care la nivel global a trimis deja milioane de oameni în șomaj, o criză care la nivel global a afectat milioane de companii și care va produce probabil pierderi de 10 trilioane de dolari. Ne aflăm într-o economie globalizată și, prin urmare, nicio țară nu scapă de efectele acestei crize”, a declarat Huțucă la Ora prim-ministrului.
Potrivit acestuia, piața muncii în Uniunea Europeană se află sub o presiune masivă, iar analiștii anticipează chiar o agravare în perioada următoare.
“În acest moment, după ce avem deja datele pe primul trimestru, este evident că toate statele europene vor cunoaște în acest an recesiunea economică. Nicio țară nu are soluții minune care să funcționeze doar la ea acasă. Și noi ne aflăm în această situație”, a susținut liberalul.
CELE MAI MULTE CAZURI DE PERSOANE INFECTATE CU NOUL CORONAVIRUS - ÎN SUCEAVA, BUCUREȘTI ȘI NEAMȚ
Cele mai multe cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus s-au înregistrat până în prezent în județul Suceava - 3.472, București - 1.687 și în județul Neamț - 845.
Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, pe teritoriul României sunt în total 17.585 de persoane infectate cu noul coronavirus.
Într-un clasament neoficial, după numărul de cazuri confirmate pe județe, inclusiv municipiul București, potrivit raportărilor Institutului Național de Sănătate Publică, județul Mureș s-ar afla pe locul 7, cu 660 de cazuri.
MISIUNE UMANITARĂ - 20.000 DE MĂȘTI FFP2 AU PLECAT CĂTRE LITUANIA
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a pus la dispoziția Lituaniei un transport de 20.000 de măști de protecție FFP2, în sprijinul echipajelor care intervin în lupta împotriva pandemiei generate de COVID-19, în cadrul unei misiuni umanitare derulate în sprijinul țărilor care se confruntă cu noul tip de coronavirus.
“Acestea sunt parte din rezerva de contramăsuri medicale pentru epidemia de COVID-19, constituită în România, achiziționate de către țara noastră pe baza unui grant în valoare de 10 milioane euro, semnat de DSU/IGSU cu Comisia Europeană prin Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene - DGECHO”, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Transportul măștilor de protecție va fi realizat cu un microbuz al IGSU.
Decizia nr. 1.313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii stabilește cadrul juridic de constituire a rescEU - rezerva de capacități a Uniunii Europene, ce vizează oferirea de asistență în situații în care capacitățile existente la nivel național și cele angajate de statele membre nu sunt în măsură să asigure un răspuns eficace în caz de dezastre naturale și provocate de om.
“Răspândirea globală a noului coronavirus a determinat inițierea de măsuri suplimentare la nivelul statelor membre pentru a evita escaladarea situației de urgență în întreaga Uniune. Astfel, pentru a răspunde acestor provocări, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/414 a Comisiei din 19 martie 2020, printre capacitățile rezervei rescEU a fost inclusă și stocarea de contramăsuri medicale, de echipamente medicale de terapie intensivă și de echipamente individuale de protecție destinate combaterii amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate”, arată sursa citată.
Comisia a propus alocarea unui grant direct în valoare de până la 10 milioane euro pentru constituirea unei rezerve inițiale de contramăsuri medicale, care vor consta în primă fază în măști de protecție individuală și ventilatoare medicale pentru terapie intensivă. Acestea urmează a fi achiziționate de autoritățile române responsabile, în regim de urgență, în funcție de ofertele disponibile pe piața internațională și depozitate prin grija IGSU în depozitele proprii.
Grantul alocat va acoperi costurile de achiziție de echipament medical, costuri de întreținere, inclusiv costuri de reparație, costuri de asigurare, costuri de personal, inclusiv de instruire a personalului la nevoie, costuri de depozitare, de transport și livrare a produselor de la depozit la beneficiari.
“STATUL AR URMA, MĂCAR TEMPORAR, SĂ ELIMINE TAXAREA MUNCII; O IDEE BUNĂ”
Președintele USR București, Claudiu Năsui, salută intenția Guvernului de a da între 35% și 41,5% din salariul brut pentru fiecare angajat care se întoarce la muncă, dar apreciază că măsura ar trebui extinsă, sub forma unei scutiri pe nivelul salariului minim.
“Guvernul Orban are o idee bună și trebuie susținut să o implementeze. Ieri (n.r. - miercuri), domnul Orban a declarat că statul va da între 35% și 41,5% din salariul brut pentru fiecare angajat care se întoarce la muncă. Foarte bine. De ce 41,5%? Pentru că fix atât sunt taxele pe muncă în România. 35% sunt contribuțiile care constituie cea mai mare parte din povara fiscală pe muncă. Deci chiar dacă nu o spune direct, domnul Orban se referă la impozitarea muncii. În alte cuvinte, statul ar urma, măcar temporar, să elimine taxarea muncii. Din păcate, măsura nu s-ar aplica pentru toată lumea”, arată Năsui, membru în Comisia de buget-finanțe a Camerei Deputaților.
În opinia acestuia, “nu e clar cui exact” i s-ar aplica această măsură și cum poate fi făcută astfel încât “să nu fie nici discriminatorie și nici să nu inducă stimulente perverse”.
În acest sens, el afirmă că, dacă măsura “s-ar aplica doar angajaților de la o dată în sus, oamenii ar putea să-și dea demisia ca să se reangajeze la loc” și să beneficieze astfel de facilitatea fiscală. Acesta reamintește că USR a abordat de mai multă vreme impozitarea muncii slab remunerate.
“Zero taxe pe salariul minim este o măsură care ar ajuta întreaga economie și predominant românii care muncesc pe salariile mici. Ar ajuta mediul privat să facă față crizei și să se adapteze la realitățile post-COVID. Și ar da șansa multor români care muncesc pe salarii mici în alte țări să poată rămâne să muncească în România. Nu cer să ni se atribuie vreun merit pentru această idee. Ar fi foarte bine să fie implementată de către oricine ar fi la guvernare”, adaugă el.
Pe de altă parte, Năsui recomandă Guvernului să ofere scutirea doar pe nivelul salariului minim și astfel să “lărgească cât mai mult numărul persoanelor cărora li s-ar aplica”. În felul acesta, măsura “nu ar fi discriminatorie sau ar fi mai puțin discriminatorie”, spune Năsui.
“Cert este că Guvernul începe să-și dea seama de eșecul programului IMM Invest. Acel program prin care statul îți ia banii și ți-i dă înapoi sub formă de împrumut. Mai mult, și întreprinzătorii au început să înțeleagă despre ce e vorba. Guvernul a vândut o poveste din care întreprinzătorii se trezesc brusc când ajung în fața băncilor și văd că trebuie să-și pună ipotecă pe tot ce au și să devină garanți personali și ei și soți/soții pe toate bunurile prezente și viitoare. Practic, nu doar că Guvernul ne împrumută banii noștri, dar garanția statului se vede abia după ce am pierdut tot”, explică deputatul USR.
