Specialiștii germani de la Institutul de Studii Economice, citat de DiGi24, au obținut o finanțare în valoare de 140.000 de euro din donații private, banii urmând să fie folosiți într-un experiment privind venitul universal de bază. Cei care primesc banii, nu trebuie să facă nimic în schimbul lor!
Comportament
La studiu vor participa 120 de persoane, care vor primi câte 1.200 de euro, lunar, ceea ce reprezintă puțin peste nivelul sărăciei. Participanții sunt aleși din diverse categorii sociale și de venit, iar comportamentul acestora va fi comparat cu al altor 1.380 de participanți la studiu, care nu vor beneficia de venitul universal de bază.
Va fi o cercetare care să aducă mai multă lumină în această dezbatere, care să confirme sau să infirme stereotipurile. Susținătorii ideii spun că venitul universal de bază reduce inegalitatea și oferă oamenilor mai multă siguranță financiară. În același timp, oponenții spun că va fi încurajată nemunca.
Avantaje
În plus, susținătorii conceptului susțin că un venit universal, dincolo de beneficiul direct al unui sprijin pentru săraci, va îmbunătăți sistemul de asistență socială și chiar poate aduce reduceri de costuri. S-ar înlocui schemele complexe de ajutoare existente, care presupun cheltuieli administrative mari și va fi, practic, mai eficient.
De asemenea, dacă venitul va fi universal, va fi eliminată frauda de la formele actuale de asistență socială, iar în privința descurajării muncii nu ar fi o problemă, pentru că venitul adus de o slujbă asigură un supliment de bani.
Contraargumente
Lista contraragumentelor este destul de lungă. Un pericol iminent ar fi că apariția unui astfel de venit, pentru toți cetățenii, va produce de fapt o explozie de cereri cu efect inflaționist. Pur și simplu, dintr-odată, toată lumea va avea un nou venit disponibil, pe care îl va cheltui. Și, de fapt, venitul universal de bază, făcut să scoată oamenii din sărăcie, nu ar face decât să ridice pragul sub care este considerată sărăcia.
Dincolo de pericolul inflaționist ar fi cel al nemuncii, introducerea unui sistem de asistență socială generos, reducând semnificativ resursele publice pentru alte domenii - sănătate, educație, iar o subfinanțare a acestora va crea probleme acute în viitor, care pun în pericol chiar existența acestui venit universal de bază.
Tot trebuie să muncești, ca să îți fie bine...
Finlanda a desfășurat un experiment similar, timp de doi ani, cu un venit garantat de 500 de euro pe lună, dar rezultatul a fost neconcludent. Deși beneficiarii au avut un sprijin atunci când au rămas fără lucru, totuși, venitul universal de bază nu a dus la scăderea șomajului, așa cum teoretizează susținătorii, care merg pe ideea că statul îți dă, dar nu îți bagă și în traistă, și tot trebuie să muncești ca să îți fie bine.
În aceste luni de blocaj economic, mai multe guverne de pe glob au introdus schema de ajutor, care seamănă cu venitul universal, de la banii dați gratis, în America, până la acoperirea șomajului tehnic în mai multe țări. Însă, acestea sunt măsuri excepționale. Permanentizarea ar veni cu marea întrebare a sustenabilității.
Nevoia unui venit universal de bază este dezbătută intens și în contextul transformărilor din economie, care aduc o automatizare accelerată.
Extinderea rapidă a roboților va duce la dispariția multor locuri de muncă, productivitatea va crește semnificativ și, în acest context, în care forța de muncă pierde teren, este posibilă o taxare mult mai puternică a capitalului sporit de automatizare. (L.P.)
