Fenomenul fake news, dezinformarea și confuzia “sunt mai prezente decât oricând în societățile noastre, în contextul crizei actuale”, a afirmat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, marți, în deschiderea videoconferinței organizate de Comunitatea Democrațiilor (CoD) și a vorbit de necesitatea unei “democrații digitale”.
Videoconferința a avut tema “Îmbunătățirea guvernanței democratice prin tehnologie (Enabling Democratic Governance Through Technology)”, în contextul deținerii de către România a Președinției în exercițiu a CoD. Obiectivul central al evenimentului a vizat împărtășirea bunelor practici privind utilizarea tehnologiei pentru îmbunătățirea și sprijinirea guvernanței democratice.
Ministrul Bogdan Aurescu a salutat abordarea acestei teme esențiale pentru susținerea și promovarea proceselor democratice, precizând că aceasta este una dintre prioritățile Președinției României la conducerea CoD.
“Fenomenul fake news, dezinformarea și confuzia sunt mai prezente decât oricând în societățile noastre, în contextul crizei actuale. O democrație digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici și lecții învățate despre cum să contracarăm dezinformarea online, despre cum să dezvoltăm funcții de auto-reglementare în social media, prin toate acestea fiind mai proactivi în ceea ce privește responsabilitatea și standardele de transparență”, a spus ministrul, potrivit discursului transmis de Ministerul de Externe.
Șeful diplomației române a prezentat experiența țării noastre în domeniul transformărilor digitale, cu accent pe efortul de a asigura sporirea transparenței, eficienței și responsabilității la nivelul administrației publice, precum și a unei interoperabilități eficiente a sistemelor IT.
“Suntem convinși că digitalizarea acestor domenii va contribui la diminuarea birocrației, atragerea investițiilor și la un grad sporit de satisfacție din partea cetățenilor cu privire la serviciile publice - ceea ce va duce la consolidarea contractului social pe care se bazează democrația noastră”, a susținut șeful diplomației române.
El a vorbit și de faptul că “România se mândrește adesea cu serviciile de internet din țară, ca fiind printre cele mai rapide din UE”. “Credem că digitalizarea este o oportunitate pentru toți și credem într-un internet deschis, liber și sigur”, a adăugat el.
Potrivit MAE, ministrul Aurescu a salutat crearea la nivelul CoD a Grupului de Lucru dedicat problematicii Democrației și Tehnologiei, mandatat să analizeze soluțiile tehnologice pentru sprijinirea unei guvernanțe democratice eficiente și responsabile la nivel internațional, precum și să formuleze recomandări pentru Consiliul Guvernator al CoD pe teme specifice.
La eveniment au mai participat secretarul general al Comunității Democrațiilor, Thomas Garrett, directorul Inițiativei privind impactul digital și guvernanța din cadrul New America Foundation, Tomicah Tillemann, ministrul adjunct al afacerilor externe al Georgiei, Lasha Darsalia, subsecretarul adjunct din cadrul Oficiului pentru democrație, drepturile omului și muncă din cadrul Departamentului de Stat american, Scott Busby, precum și reprezentanți ai mediului guvernamental, ai celui privat și ai societății civile.
România asigură Președinția Comunității Democrațiilor în perioada septembrie 2019 - septembrie 2021, având ca principale obiective facilitarea implicării tinerilor în procesele democratice, promovarea democrației pe plan global, ca unic sistem care garantează prosperitatea și dezvoltarea durabilă, precum și relația dintre procesele democratice și tehnologia informației.
“ESTE POSIBIL SĂ FIE DEPUS UN PROIECT DE LEGE PRIVIND AMÂNAREA ALEGERILOR PARLAMENTARE”
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, consideră că nu se pot organiza alegeri parlamentare în această perioadă și spune că s-ar putea să existe un proiect de lege în acest sens.
Întrebat, joi seara, la Antena 3 dacă, în opinia sa, se pot organiza alegeri parlamentare în condițiile în care există un record național al infectării cu noul coronavirus, Ciolacu a spus: “Nu, nu se poate. Dar nu-i interesează altceva decât să se țină alegerile, să înjure PSD-ul”.
“Cum să ieși tu, președintele României, în conferință de presă, când ai cel mai mare grad de infectare - încă nu s-a propagat cel de la alegeri, după două săptămâni vedem ce se întâmplă - are obsesie cu PSD - și la sfârșit să spui românilor să respectați regulile, adică să vă spălați pe mâini, să purtați mască. Toate ATI-urile sunt pline. Lumea va avea o lehamite să meargă, mai ales după aceste imagini. Lumea va avea o lehamite să mai vină la vot, fiindcă nu mai contează ce votează ei, contează cine decide să fie la putere și care este structura Parlamentului. Plus numărul de infectări, și părerea mea este că vor depăși 2.500, vor merge spre 3.000”, a adăugat liderul PSD.
În continuare, el a arătat că este posibil să existe un proiect de lege privind amânarea alegerilor. “Este posibil să facem acest lucru. Este posibil să fie depus un astfel de proiect de lege. Am văzut mai mulți lideri, eu nu am cerut până acum, care au cerut acest lucru. Lideri din Parlament, nu din PSD”, a spus Ciolacu, întrebat dacă social-democrații vor face un proiect de lege ca să amâne alegerile.
El a adăugat că trebuie “învățat din greșeli” și că “democrația are costuri”, dar totodată există și “responsabilități față de români”.
“Dar avem și responsabilități față de români. (...) Specialiștii au început să iasă și să ne atragă atenția că vom rămâne izolați în toată Europa. Pandemia e clar că nu este în acest moment controlată și bine gestionată de către Guvern. Vom vota amânarea alegerilor”, a afirmat Marcel Ciolacu.
“OUG PENTRU EȘALONAREA LA PLATĂ ÎN FORMĂ SIMPLIFICATĂ A OBLIGAȚIILOR BUGETARE PENTRU 12 LUNI”
Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a declarat că se lucrează la o ordonanță de urgență prin care se reglementează eșalonarea la plată în formă simplificată a obligațiilor bugetare, pentru o perioadă de 12 luni, pentru cele cumulate de la data intrării în starea de urgență până în data de 25 octombrie 2020, inclusiv.
“Deja la Ministerul de Finanțe se lucrează la un proiect de ordonanță de urgență prin care se reglementează eșalonarea la plată în formă simplificată a obligațiilor bugetare. Știm foarte bine că, pe 25 octombrie, o parte din aceste măsuri expiră, dar, în același timp, știm foarte bine că există sectoare în economie care încă nu și-au revenit 100%. Avem această ordonanță care va reglementa eșalonarea la plată în formă simplificată, este o eșalonare care se acordă pe o perioadă de 12 luni de zile pentru obligații cumulate de la data intrării în starea de urgență până în data de 25 octombrie 2020, inclusiv. Deci, pe toată această perioadă în care s-au acumulat obligații putem să le eșalonăm, cu condiția ca debitorul să nu fi înregistrat obligații fiscale înainte de intrarea în starea de urgență, deci să fi fost buni plătitori înainte de intrarea în starea de urgență”, a spus Florin Cîțu, joi, în ședința de Guvern, întrebat de premierul Orban la ce să se aștepte mediul de afaceri după 25 octombrie.
71% DINTRE COMPANII VOR CREȘTE BUGETUL PENTRU SECURITATE IT, ÎN URMĂTORII TREI ANI
O companie din șapte (71%) estimează că bugetul alocat pentru securitatea cibernetică va crește în următorii trei ani, arată un raport de specialitate publicat, joi, de Kaspersky.
Documentul “Investment adjustment: aligning IT budgets with changing security priorities” evidențiază faptul că ponderea investițiilor în securitatea cibernetică, raportat la totalul cheltuielilor IT, a crescut de la 23%, în 2019 la 26%, în 2020 pentru IMM-uri, respectiv de la 26% la 29% pentru companii.
În acest sens, bugetele dedicate securității IT continuă să crească de la an la an, dar per total au scăzut de la o medie de 1,2 milioane de dolari, în 2019, la 1,1 milioane de dolari, în 2020 în rândul IMM-urilor, și de la o medie de 74,1 milioane de dolari la 54,3 milioane de dolari pentru companiile mari.
În termeni monetari, întreprinderile mici și mijlocii au alocat, în medie, 275.000 de dolari securității cibernetice, în timp ce corporațiile au investit 14 milioane de dolari, iar majoritatea companiilor se așteaptă ca aceste cifre să crească, în următorii trei ani, cu 11% pentru corporații și cu 12% pentru IMM-uri.
Potrivit raportului Kaspersky, aproape o treime (32%) din managementul de top intervievat nu vede niciun rost să investească atât de mulți bani în securitatea cibernetică pe viitor.
În ceea ce privește IMM-urile, motivul reducerii cheltuielilor în această zonă este dictat, în primul rând, de necesitatea de a reduce în general cheltuielile și de a optimiza bugetele (29%).
Raportul Kaspersky, bazat pe un sondaj efectuat pe mai mult de 5.000 de practicieni IT și de securitate cibernetică, ține cont de tendințele recente ale economiei securității IT și modul în care acestea se corelează cu evenimentele din acest an.
