Europa “a plonjat adânc” în al doilea val al pandemiei de coronavirus și începe să (re)apară o tendință deosebit de îngrijorătoare: tot mai mulți oameni în vârstă se îmbolnăvesc de COVID-19, informează CNN, citând un raport al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC). Infecțiile zilnice, în Europa, s-au dublat în ultimele 10 zile, depășind 8 milioane de cazuri și înregistrând aproape 260.000 de decese, iar în prag de iarnă, al doilea val zădărnicește speranțele revigorării economice.
În lunile de vară, pe continent au fost identificate mai multe focare de infecții, apărute mai ales în rândul tinerilor, care se aventurau prin baruri, restaurante și alte spații publice. Deși acest lucru nu a fost tocmai “în regulă”, el a făcut că rata mortalității să rămână relativ scăzută, deoarece, potrivit statisticilor, tinerii sunt mai puțin vulnerabili la virus și majoritatea nu fac forme grave ale bolii.
ECDC avertizează că, la ora actuală, rata infectării în rândul vârstnicilor are o tendință crescătoare: în cel puțin 13 țări din Europa se înregistrează noi cazuri de infecție în rândul persoanelor cu vârsta de 65 de ani sau peste, ducând la ceea ce ECDC definește ca “nivel ridicat” - între 64/100.000 de cazuri în Croația și 206/100.000 de cazuri în Olanda, pe parcursul săptămânii trecute.
O creștere accentuată a infecțiilor în rândul persoanelor în vârstă în ultimele săptămâni se înregistrează în aproape toate țările europene care raportează datele disponibile.
Ratele de infecție Covid-19 în rândul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani din unele țări din Europa de Est s-au dublat față de situația din primul val, în Republica Cehă, România, Slovenia și Ungaria.
Cifrele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât persoanele în vârstă au mult mai multe “șanse” de a fi spitalizate și de a se confrunta cu un risc semnificativ de a-și pierde viața.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproape 88% din toate decesele din Europa s-au înregistrat în grupa de vârstă peste 65 de ani, la sfârșitul lunii august. În Republica Cehă, cei în vârstă de peste 65 de ani au reprezentat 14% din infecțiile săptămânale, dar și 94% din decese, începând cu 11 octombrie.
Când infecția începe să se răspândească în rândul persoanelor în vârstă, spitalele pot deveni rapid supraaglomerate - așa cum s-a întâmplat în Italia, Spania și alte țări în timpul primului val al pandemiei, din primăvară, cu presiuni uriașe asupra sistemelor medicale.
Conform celor mai recente date disponibile, furnizate de Departamentul pentru Sănătate și Asistență Socială, în Marea Britanie, numărul persoanelor de peste 60 de ani care au avut rezultate pozitive a crescut de patru ori față de începutul lunii septembrie, concluzia fiind că ratele mai mari de infecții înregistrate inițial în rândul celor mai tineri au început, recent, să se “strecoare” în grupele de vârstă mai mari.
Institutul Robert Koch, centrul german de combatere a bolilor, a avertizat, lunea trecută, că “proporția cazurilor în grupele de vârstă înaintată a crescut de la începutul lunii septembrie”.
În Franța, numărul de cazuri noi de Covid-19 în rândul vârstnicilor de 65 de ani și peste s-a triplat în doar șase săptămâni, potrivit agenției franceze pentru sănătate. Și statisticile din Spania arată că, deși vârsta mediană a celor nou diagnosticați cu virusul a scăzut de la 40 - la sfârșitul lunii iulie - la 37 - la sfârșitul lunii august, recent a crescut din nou la 39.
Răspândirea infecțiilor de la grupele de vârstă mai mici la cele mai înaintate a fost raportată și în alte țări.
Cercetătorii de la Centrele SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, care au studiat un focar de coronavirus în sudul Statelor Unite în iunie, au descoperit că creșterea infecțiilor în rândul adulților mai tineri a precedat creșterea în rândul persoanelor în vârstă, între patru și 15 zile. Cu alte cuvinte, odată ce un focar a apărut în rândul persoanelor mai tinere, acesta începe să se răspândească la grupe de vârste mai înaintate și mai vulnerabile, precum și în familiile cu persoane de vârste diferite.
Multe țări europene se luptă acum, contra cronometru, pentru a preveni supraîncărcarea sistemelor lor de sănătate.
Deși mai la începutul pandemiei au existat sugestii, în sensul că, dacă persoanele în vârstă ar putea cumva să fie protejate de virus, atunci restul societății ar trebui să-și poată continua viața în mod normal, majoritatea guvernelor își dau seama, acum, că acest plan a fost sortit șecului.
Confruntată cu o creștere a numărului de cazuri, Irlanda a anunțat lunea trecută că va re-impune un blocaj de șase săptămâni.
Și Republica Cehă a intrat în blocaj săptămâna trecută, iar guvernul a impus purtarea măștilor faciale aproape peste tot. Belgia a introdus noi restricții între miezul nopții și ora 6 dimineața.
Guvernul spaniol a declarat starea de urgență în regiunea Madrid în urmă cu aproape două săptămâni și are în vedere să impună noi restricții și în alte zone ale țării.
În Regatul Unit, Țara Galilor va intra într-un blocaj de două săptămâni, a declarat primul ministru, Mark Drakeford.
În multe orașe franceze importante, inclusiv Paris, Grenoble, Montpellier, Toulouse, Lille și Lyon, s-au impus restricții între orele 21 și 6.
Franța, care a depășit 1 milion de cazuri vineri, cu un total record zilnic de peste 42.000, este una dintre țările cele mai afectate.
Premierul italian Giuseppe Conte a anunțat duminică o nouă serie de măsuri mai stricte, după ce țara a înregistrat un număr record de teste pozitive pentru a cincea zi consecutiv. În mod excepțional, Conte a acordat primarilor italieni puterea de a impune restricții în zonele publice după ora 21.
Experții afirmă că blocajele pe scară largă sunt necesare pentru a proteja persoanele în vârstă și vulnerabile.
“Asistăm la o creștere a numărului de cazuri. A început cu persoanele mai tinere de 20 de ani și s-a răspândit treptat și la vârste mai înaintate”, a declarat Patrick Vallance, consilier științific din Marea Britanie: “Această creștere a numărului de cazuri s-a tradus într-o creștere a numărului de spitalizări. Pe măsură ce spitalizările cresc... foarte trist, dar nu imprevizibil - crește și numărul deceselor”.
Ideea generală este că “lumea și-a sacrificat vârstnicii pentru a proteja spitalele, iar rezultatul a fost catastrofal”.
Deși reprezintă cele mai numeroase victime ale COVID-19, persoanele în vârstă continuă să fie ignorate, neglijate și marginalizate, în ciuda dovezilor de netăgăduit privind efectele devastatoare pe care le are pandemia asupra lor.
Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat recent că a auzit persoane descriind ratele ridicate de COVID-19 în rândul vârstnicilor ca fiind “în regulă”.
“Nu, când bătrânii mor, nu este în regulă. Lipsa noastră de grijă față de vârstnici este cel mai grav dezastru al pandemiei. Este un faliment moral. Fiecare viață, fie că e vorba de tineri sau de bătrâni, este prețioasă și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a o salva”, a declarat oficialul într-o conferință de presă.
OMS confirmă faptul că aproape 88% din toate decesele din Europa au fost în rândul persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste și că aproape jumătate din toate decesele legate de COVID-19 la nivel global au avut loc în centre de îngrijire, potrivit rețelei de îngrijire pe termen lung Covid (LTCovid) din cadrul London School of Economics.
Dar, în ciuda unui număr mare de persoane în vârstă care mor de coronavirus și a scăderii semnificative a calității vieții multora dintre cei obligați să se autoizoleze - răspunsul global la riscurile cu care se confruntă în “era COVID-19” este adesea “înfiorător”.
În context, constatând câtă frică și suferință le provoacă pandemia persoanelor în vârstă, secretarul general al ONU, António Guterres, face un apel la respectarea drepturilor și demnității acestora. El a menționat că, dincolo de impactul imediat asupra sănătății, “pandemia pune persoanele în etate la un risc enorm de sărăcie, discriminare și izolare”.
La 70 de ani, șeful ONU o are în grijă pe propria sa mamă, evident, mult mai în vârstă. Prin urmare, el se declară “îngrijorat de pandemie, la nivel personal”, și de efectele acesteia asupra societății.
“Absolut nimeni, nimeni, tânăr sau bătrân, nu poate fi socotit de prisos”, a declarat Guterres, subliniind că “persoanele în vârstă au aceleași drepturi la viață și sănătate ca și toți ceilalți oameni, iar deciziile dificile legate de îngrijirea medicală, prin care sunt salvate vieți, trebuie să respecte drepturile și demnitatea tuturor.”
În consecință, persoanele în vârstă nu trebuie tratate ca “invizibile sau neputincioase”. În acest sens, Guterres a subliniat că “mulți vârstnici depind de un venit, sunt angajați în muncă, în viața de familie, în procesul de educație ori de îngrijire a altor persoane, prin urmare, vocile și experiența lor contează”.
Un raport al Mayo Clinic News Network relevă că persoanele cu cel mai mare risc de COVID-19 sunt vârstnicii și cei care suferă și de alte boli, inclusiv probleme cardiace, pulmonare, renale, obezitate, diabet, pe fondul unui sistem imunitar slăbit. Acești factori reduc capacitatea organismului de a combate infecțiile.
Coronavirusul este cel mai periculos pentru persoanele de vârstă mijlocie, aproximativ 80% din decese fiind înregistrate în rândul celor cu vârsta de 65 de ani sau peste. Rezidenții centrelor de îngrijire medicală sunt deosebit de expuși riscului, deoarece locuiesc împreună cu alții, sunt în vârstă și adesea au probleme de sănătate preexistente.
Pacienții care au trecut prin proceduri chirurgicale, cum ar fi transplanturi de organe sau de măduvă osoasă, ori cei care suferă de HIV (SIDA) sunt, de asemenea, expuși unui risc crescut.
Documentul reiterează importanța respectării măsurilor impuse de pandemie (purtarea măștii, spălatul frecvent al mâinilor, evitarea aglomerațiilor, evitarea atingerii gurii, nasului și ochilor etc.) (surse - edition.cnn.com; mayoclinic.org; un.org; foto - vaticannews.va; agerpres.ro)
