Președintele PNL, premierul Ludovic Orban, a anunțat că programul de guvernare al liberalilor va fi lansat duminică.
“În ceea ce privește campania electorală, pregătim programul de guvernare pe care îl vom lansa cel mai probabil în cursul zilei de duminică. Este, practic, angajamentul nostru față de români să dezvoltăm România, să dezvoltăm toate resursele pe care le avem la dispoziție, în primul rând cea mai valoroasă resursă - resursa umană -
românii, pentru a asigura o creștere economică rapidă pentru a putea susține programul de investiții pe care l-am lansat deja, pentru că obiectivul nostru este acela de a asigura în următorii patru ani o dezvoltare economică fără precedent a României, cea mai mare creștere economică dintre țările Uniunii Europene și transformarea României într-o țară dezvoltată cu un nivel de venit cât mai aproape de nivelul Uniunii Europene”, a declarat Orban.
“TRANSFORMAREA DIGITALIZĂRII ÎNTR-UN PROIECT NATIONAL A FOST MAI DEGRABĂ UN SLOGAN, DECÂT O ASUMARE REALĂ”
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România afirmă că transformarea digitalizării într-un proiect național a fost, “mai degrabă”, “un slogan, decât o asumare reală”, iar strategia în domeniu a fost lansată“tardiv”.
“În ciuda faptului că digitalizarea educației reprezintă o prioritate europeană consacrată, în învățământul superior românesc subiectul a devenit cu adevărat important abia odată cu mutarea forțată a activității didactice în online din cauza pandemiei. Chiar și așa, din luna martie până în prezent, transformarea digitalizării într-un proiect național a fost mai degrabă un slogan, decât o asumare reală. (...) Indiferent de documentul care va cuprinde prioritățile statului român și ale universităților în domeniul digitalizării, anume includerea în viitoarea Strategie privind digitalizarea educației din România 2021-2027, lansată tardiv în 26 octombrie de Ministerul Educației și Cercetării sau în alte documente strategice, nevoia de acțiuni clare și de impact în acest domeniu nu poate fi contestată”, susține ANOSR într-un comunicat de presă.
Potrivit studenților, sunt necesare “urgent” intervenții “specifice” în domeniul digitalizării, precum dezvoltarea competențelor digitale ale tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, ale adulților, ale elevilor și studenților prin cursuri de scurtă durată; revizuirea sistemului de formare inițialăși continuă a cadrelor didactice și introducerea de noi discipline pentru dezvoltarea competențelor digitale și familiarizarea cu metode și tehnici moderne de predare; stabilirea unor direcții generale și sprijinirea implementării tehnologiilor de asistență (Assistive Technology) pentru asigurarea accesului la educație online a elevilor și a studenților cu dizabilități și/sau dificultăți de învățare.
ANOSR mai propune sprijinirea dezvoltării de platforme naționale online pentru digitalizarea și debirocratizarea proceselor specifice învățământului universitar - procesul de admitere, accesul la serviciile centrelor de consiliere și orientare în carieră, procedura de achitare a taxelor universitare, verificarea autenticității diplomelor eliberate de universități, monitorizarea parcursului academic al studentului; implementarea de mecanisme de finanțare specifice în vederea sprijinirii și stimulării procesului de digitalizare; reformarea programului “Euro 200” cu scopul de a asigura atât pentru elevi, cât și pentru studenți accesul echitabil la educație și sprijinirea dotării instituțiilor de învățământ superior cu device-uri, echipamente și platforme digitale de e-learning și administrative.
Sprijinirea prin cadrul legal și financiar a mobilităților virtuale și hibrid, a dezvoltării de cursuri online; stimularea integrării în procesul educațional a resurselor educaționale deschise (RED); elaborarea unui instrument de autoevaluare a gradului de digitalizare a serviciilor universitare și a unui ghid de digitalizare a învățământului superior; operaționalizarea bibliotecilor publice online prin digitalizarea fondului de carte a bibliotecilor centrale universitare - reprezintă alte propuneri ale organizației.
TREI SFERTURI DINTRE PĂRINȚI SUNT ÎNGRIJORAȚI DE EFECTUL NEGATIV AL FOLOSIRII ÎNDELUNGATE
A ELECTRONICELOR
Trei sferturi dintre părinții care au copii cu vârsta între 7 și 17 ani sunt îngrijorați de efectul negativ pe care folosirea îndelungată a electronicelor l-ar putea avea asupra acestora, arată un sondaj realizat de agenția de cercetare de piață Wisemetry Research.
Studiul desfășurat în perioada 30 octombrie - 4 noiembrie 2020 a avut ca scop informarea publicului cu privire la provocările apărute în contextul restricțiilor de mobilitate impuse ca măsură de prevenire a răspândirii virusului SARS-COV-2. Studiul a abordat subiecte precum organizarea telemuncii, îngrijirea și educația copiilor și dezechilibrul de gen în munca domestică, mecanisme adoptate de oameni pentru a face față izolării, obiceiuri pe care oamenii doresc să le adopte sau păstreze în următoarele 12 luni.
Femeile se implică mai mult decât bărbații în îngrijirea și educația copiilor, 49% dintre respondenții care au copii cu vârsta mai mică de 18 ani declară că cei doi părinți se implică în mod egal în îngrijirea și educația acestora, iar 46% spun că mama copiilor este cea care se implică mai mult. Doar 5% sunt de părere că tatăl își dedică mai mult timp îngrijirii și supravegherii copiilor.
Aproape două treimi dintre părințievaluează sistemul/ metoda online prin care copilul/ii lor învață ca fiind sub așteptările lor, 34% dintre părinții care au copii de vârstășcolară consideră că sistemul/ metoda online prin care copilul/ii lor învață este sub așteptările lor, în timp ce 26% apreciază că este mult sub așteptările lor. Doar 16% sunt de părere că sistemul online de predare este puțin sau mult peste ceea ce anticipau.
Totodată, peste 75% dintre părinți spun că îi preocupă efectul negativ pe care l-ar putea avea expunerea îndelungată la dispozitivele electronice asupra copiilor. Printre principalele îngrijorări ale părinților se numărăși teama că, în contextul sistemului de învățare online, copiii lor vor rămâne în urmă cu nivelul de cunoștințe - 70% dintre părinții intervievați se regăsesc foarte bine sau într-o oarecare măsură în această afirmație.
Mai mult de jumătate dintre părinții intervievați spun că perioada din zi în care copilul lor învață online este foarte stresantă pentru ei, iar femeile se regăsesc în mai mare măsură în această afirmație decât bărbații.
Întrebați de ce ar avea nevoie pentru a le ușura efortul depus pentru educația/creșterea copilului/iilor, cei mai mulți părinți - peste 40% - au declarat că ar dori ca școlile să fie deschise/funcționale și în situații
de criză.
“ESTE ZIUA «Z» PENTRU COMBATEREA INFRACȚIONALITĂȚII ÎN ROMÂNIA; 619 ACȚIUNI ÎN ÎNTREAGA ȚARĂ”
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat că, miercuri, au fost efectuate 619 percheziții și descinderi la nivelul întregii țări pentru combaterea infracționalității.
“Am ales această zi - ziua «Z», pentru că va fi ușor de memorat pentru cei care vor analiza activitatea Ministerului Afacerilor Interne. Ziua «Z», 11.11. România. (...) Este cea mai mare acțiune executată de Ministerul Afacerilor Interne din ultimii ani pentru combaterea infracționalității înRomânia”, a spus Vela, într-o declarație de presă la sediul MAI.
El a arătat că au acționat, miercuri, 3.000 de polițiști, jandarmi, polițiști de frontierăși cadre din alte structuri și s-au executat 619 acțiuni în forță, dintre care 489 de percheziții și 130 de descinderi.
“Cele 130 de descinderi au fost pentru punerea în executare a unor mandate, pentru punerea în executare a unor mandate de arest preventiv și unele mandate europene de arestare. Au fost vizate 21 de grupuri infracționale care se ocupau de trafic de droguri,trafic de persoane, trafic de migranți, proxenetism, infracțiuni economice, cămătărie și șantaj”, a adăugat Marcel Vela.
Ministrul a precizat că prejudiciul realizat de cele 21de grupuri infracționale a fost de 190 de milioane de lei și 160.000 euro.
“Din cele 489 de percheziții, 386 sunt pe crimă organizată, 36 în zona judiciară, 46 pe criminalitate economico-financiarăși 21 pe infracțiuni care țin de arme și muniții”, a afirmat Vela.
“ÎN 10 LUNI, INFRACȚIONALITATEA A SCĂZUT CU 11%; AU FOST CAPTURATE DROGURI DE 100.000.000 DE EURO”
Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne, a anunțat, miercuri, că în primele 10 luni ale anului, infracționalitatea a scăzut cu 11%, în timp ce MAI a scos de pe piață în acest an droguri în valoare de 100 de milioane de euro.
Vela a prezentat, într-o declarație de presă la sediul ministerului, mai multe date referitoare la activitatea MAI pe anul 2020.
“În timpul stării de alertăși a stării de urgență, prin frontierele României, din toate zonele de vecinătate, polițiștii au gestionat un flux de tranzit de 13 milioane de persoane și peste 5 milioane de autovehicule. Au gestionat în acest an un volum maxim, cel mai mare volum din ultimii ani și ei sunt aceiași oameni, poate chiar mai puțini”, a spus Vela.
El a adăugat că MAI a reușit să facă, într-o perioadă de criză economicăși criză sanitară, ceea ce n-au făcut alți miniștri și alte guverne, când nu era criză.
“Pe situații de urgență, au fost achiziționate 52 de ambulanțe, 60 de autoutilitare noi pentru descarcerare. Suntem în faza de evaluare în această lună a ofertelor pentru șase elicopteremari, trei de uscat și trei de intervenție maritimă. Totodată, vom avea două avioane medicale SMURD noi”, a precizat Vela.
De asemenea, lucrătorii MAI au primit 7.082 de autovehicule noi și 25.000 de pistoale, asamblate în România.
“Am achiziționat 25.000 de pistoale noi, pentru că ei foloseau pistoale din anii '70, dar nu doar le-am achiziționat printr-o achiziție să nască dubii, este o achiziție în care am făcut economie. Modelul de pistol este aproape jumătate de preț față de cât îl găsiți pe Internet sau în oferte oficiale (...), pentru că am reușit ca o capacitate de producție din România să le asambleze și să le achiziționăm astfel la un preț mic - 400 de euro cu tot cu TVA”, a mai spus Vela.
Ministrul a adăugat că MAI este în negociere cu Ministerul Fondurilor Europene pentru a accesa un proiect în vederea achiziționării a șapte elicoptere noi pentru poliția aeriană, pentru misiuni de susținere a Poliției Rutiere și a Poliței de Frontieră.
