Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, la 18 noiembrie, Legea pentru declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon, act normativ ce prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei acestui Tratat, care a consfinţit, pe plan internaţional, unirea Transilvaniei cu România. Totodată, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători. De asemenea, Guvernul şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994, privind intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.
Legea în cauză a parcurs un traseu extrem de sinuos, fiind “plimbată” de la Parlament la Curtea Constituţionalăşi retur, fiind epuizate toate procedurile constituţionale care ar fi împiedicat promulgarea ei.
Adoptată în luna mai a acestui an, de către Camera Deputaţilor - în calitate de for decizional - legea a fost contestată, în iunie, de însuşi preşedintele Iohannis, la Curtea Constituţională a României (CCR), care a respins sesizarea de neconstituţionalitate. Două luni mai târziu, preşedintele a cerut reexaminarea actului normativ, însă Camera a respins solicitarea, legea fiind adoptată în forma iniţială, obligându-l, practic, pe preşedinte, să semneze decretul de promulgare.
Reamintim că, în sesizarea transmisă CCR, la începutul lunii iunie, preşedintele a acuzat încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi a subliniat că legea are un caracter pur declarativ, de natură să determine ambiguităţi cu privire la efectele pe care le-ar putea produce. Klaus Iohannis a susţinut că o asemenea sferă de reglementare este “de esenţa unei simple declaraţii a Parlamentului, a unui anunţ, fără caracter normativ.
Pe de altă parte, în expunerea de motive, iniţiatorii precizează că legea vizează o simbolistică naţională importantă pentru statul român modern şi contemporan: “Acest proiect de lege face referire la momentul 4 iunie 1920, atunci când Tratatul de pace de la Trianon a fost semnat de puterile aliate, câştigătoare ale Primului Război Mondial, inclusiv România cu Ungaria, ca succesor al Imperiului austro-ungar. (...) Tratatul a consfinţit recunoaşterea internaţională a frontierelor României reîntregite cu Transilvania unită cu România şi a consacrat drepturile civile şi politice ale românilor care constituiau populaţia majoritară în Transilvania, drepturi pe care aceştia nu le-au avut sub dualitatea austro-ungară (..) Nu e o lege îndreptată împotriva unei minorităţi naţionale. Acest moment poate să fie un cadru de dialog la aceeaşi masă, ceea ce nu s-a întâmplat în aceşti ani, a celor care au opinii diferite cu privire la simbolistica lui 4 iunie. (...) Nu este îndreptat împotriva altui stat. Trebuie să luăm notă că în toţi aceşti ani au fost forţe politice la Budapesta, partide cu pusee naţionaliste sau chiar xenofobe, aşa cum este partidul Jobbik sau Fidesz, care au promovat constant şi teorii, şi idei politice care ne-au ofensat pe noi, ca naţiune română, şi proiecte de lege care au devenit legi - legea comemorării tratatului de la Trianon şi legea privind cetăţenia ungară pe criterii etnice”.
În cursul dezbaterilor, UDMR, prin vocea liderului Kelemen Hunor, a criticat proiectul, pe care îl consideră “inutil”, iar Alianţa Maghiară din Transilvania (UMT), formată din Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi Partidul Civic Maghiar (PCM) au precizat că”maghiarofobia ridicată la nivel de politică de stat a devenit, din nou, strategia naţională în România”, şi că “în Europa secolului XXI este de neînţeles şi de nepermis ca Parlamentul României să adopte o lege atât de şovină, care umileşte, deopotrivă, cel mai mare grup etnic autohton al ţării şi unul din partenerii economici cei mai importanţi ai ţării, Ungaria”.
În opinia AMT, legea obligă comunitatea maghiară şi secuiască din Transilvania să sărbătorească evenimentul cel mai tragic din istoria acestei naţiuni. “Să o spunem clar: suntem maghiari, prin urmare, în 4 iunie, suntem în doliu, respectiv comemorăm în mod reţinut ziua solidarităţii naţionale. Suntem maghiari, deci nu sărbătorim”.
Recentul act de promulgare a Legii Trianon, de către preşedintele Iohannis, a încins, în aceste zile, spiritele, atât în rândul politicienilor maghiari de la noi, cât şi la nivelul executivului de la Budapesta, care nu exclude o deteriorare semnificativă a relaţiilor româno-ungare.
Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), citat de MTI a emis, vineri, un punct de vedere potrivit căruia este vorba de “o sărbătoare forţată” şi că”tocmai declaraţiile anti-maghiare ale şefului statului au permis ca astfel de iniţiative să poată avea loc: “1 decembrie sau 4 iunie pot reprezenta zile de sărbătoare pentru români, însă declararea acestora ca fiind zile de sărbătoare naţională legală în România este jignitoare pentru cei pentru care această zi înseamnă trecerea sub dominaţie străină, un secol de opresiune, de umilinţă şi de încălcări ale drepturilor. Pentru noi, maghiarii din Transilvania, o comunitate naţională autohtonă care trăieşte pe teritoriul actual al României, nu există niciun motiv de sărbătoare a aniversării celei mai mari tragedii naţionale”, scrie în document.
CNMT reaminteşte că Parlamentul Ungariei a declarat ziua de 4 iunie, Ziua Solidarităţii Naţionale: “La data de 4 iunie, noi vom continua să comemorăm evenimentele şi nu să sărbătorim”.
Reacţia Budapestei a fost şi mai dură: este profund ofensator pentru naţiunea maghiară că marcarea în fiecare an a Tratatului de la Trianon va fi sărbătoare în România, se arată într-un comunicat remis, miercuri, MTI, de Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale al Cancelariei Prim-ministrului. Este uimitor şi trist că, în toiul unei pandemii, problema unui stat membru al UE este să adopte o lege care “să târască prin noroi drepturile celei mai mari comunităţi naţionale care trăieşte pe teritoriul său”, a scris Potápi. Să obligi membrii unei comunităţi naţionale să sărbătorească cea mai neagră zi din propria istorie, nu numai că nu se încadrează în principiile UE, ci reprezintă şi o “mare lipsă de respect” faţă de membrii comunităţii, a subliniat secretarul de stat. Această măsură serveşte doar pentru a provoca tensiuni inutile între naţionalităţile care trăiesc pe teritoriul ţării, a adăugat politicianul, potrivit sursei citate.
La 13 mai a.c., Legea a fost adoptată de Parlamentul României, cu o largă majoritate. Au votat “pentru” deputaţii PSD, Pro România, PMP, minorităţi naţionale şi deputaţi independenţi. S-au abţinut deputaţii PNL şi USR (85 de abţineri) şi au votat împotrivă deputaţii UDMR (23 de voturi).
