Cercetătorii suedezi de la Institutul Karolinska, citați de descopera.ro, susțin că rezistența unor oameni la temperaturi extrem de scăzute se datorează unei mutații genetice, situație care, pe de altă parte, provocă anumite boli.
“În studiul nostru, am descoperit că aproape una din cinci persoane nu are proteina á-aktinin-3 în fibra musculară, astfel că o mare parte din mușchiul scheletic al acestor indivizi cuprinde fibre cu contracție lentă, care sunt mai durabile și mai eficiente din punct de vedere energetic și le oferă o toleranță mai bună la temperaturi scăzute comparativ cu fibrele musculare cu contracție rapidă.
Mușchiul scheletic este alcătuit din fibre cu contracție rapidă (albe), care obosesc repede, și fibre cu contracție lentă (roșii), care sunt mai rezistente la oboseală.
Proteina á-aktinin-3, care se găsește numai în fibrele cu contracție rapidă, lipsește la aproape 20% dintre oameni. Acest lucru sugerează că persoanele cărora le lipsește á-aktinin-3 păstrează mai bine căldura și, în ceea ce privește energia, suportă mai bine o climă mai dură. Acum putem arăta că pierderea acestei proteine oferă o rezistență mai mare la frig.
Cercetarea a fost efectuată pe 42 de bărbați sănătoși, cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, care au fost rugați să stea în apă rece (14° C) până când temperatura corpului lor a scăzut la 35,5° C. Între timp, le-am măsurat activitatea electrică musculară prin electromiografie (EMG) și am efectuat biopsii musculare pentru a studia conținutul de proteine și compoziția tipului de fibră. Rezultatele au arătat că mușchiul scheletic al persoanelor cărora le lipsea proteina á-aktinin-3 conținea o proporție mai mare de fibre cu contracție lentă.
În apa rece, acești indivizi au reușit să își mențină temperatura corpului într-un mod energetic mai eficient. În loc de activarea fibrelor cu mișcare rapidă, care este urmată de frisoane vizibile, s-a intenstificat activarea fibrelor cu mișcare lentă, care produc căldură prin creșterea contracției de bază (tonus).
Probabil că această mutație a oferit un avantaj evolutiv în timpul migrației către un climat mai rece, dar în societatea de astăzi capacitatea de economisire a energiei ar putea crește riscul apariției bolilor bogăției, spre care dorim să ne îndreptăm atenția acum.
Bolile băgăției sau bolile abundenței sunt considerate cele în a căror apariție joacă un rol major factorul economic. Printre afecțiunile asociate cu abundența (și implicit stilul de viață și lipsa practicării activității fizice mai solicitante) se numără bolile de inimă, diabetul de tipul 2, hipertensiunea, guta sau obezitatea”, explică oamenii de știință suedezi. (L.P.)
