(...)Că ei fac parte dintr-o țară mare, cu o populație mică, însă extrem de harnică și de productivă. O țară social-democrată, înstărită și bine rânduită. Îndrumată, din umbră, de un tăcut, protocolar și chibzuit rege, cu a sa modestă regină. Că au Parlament și o Cancelarie-Guveramentală cu o politică aservită bunăstării și liniștii suedezilor și migranților săi. Că este acea țară ideală, care nu are nici șomeri, nici săraci și nici cerșetori “autohtoni”. Doar cei veniți din cu totul alte lumi și culturi. Suedezii ne spun că, în țara lor, nimeni nu câștigă lunar mai mult decât de zece ori salariul celui mai bine plătit muncitor al Uzinelor de Automobile BMW. Venitul acestuia fiind, în medie, egal cu 3.000 de euro, pentru un total de 24 de zile lucrătoare, a câte 8 sau 6 ore fiecare. Blonzii și înalții ei locuitori se comportă “enervant” de gospodărește și grijuliu cu întinsele lor păduri, ghețari, fiorduri, insule, mări, râuri și fluvii cu ape limpezi ca cristalul și reci ca cleștarul.
Și câteva mărturisiri personale: Și cu toate aceste ispite-ispititoare de bunăstare și liniște sufletească, eu unul nu aș pleca nicăieri din prost-gospodărita, din mult furata și din mereu certata mea țară. Nu de alta, dar la toate cele puține bune și multe rele ale sale, am contribuit și eu, vreme de peste 86 de ani. Și apoi, în care colț de lume aș mai avea în fața ochilor și în înțelegerea minții mele întinsa Deltă a Dunării și Marea cea Neagră; Curbura Carpaților, lungimea și înălțimea Mărginimii Sibiului, apele Jiului și Oltului, Mureșului și Târnavelor, Crișurilor și Someșurilor, Siretului și Prutului; pământurile colinare ale Ardealului-Transilvan și țărilor Moților, Lăpușului și Maramureșului; mănăstirile Sucevița, Voroneț, Tismana, Nicula, Râmeț, Prislop, Curtea de Argeș și Sâmbăta de Sus; ținuturile Brașovene, Năsăudene, Vâlcene, Mehedințene, Dâmbovițene, Ilomițene, Dobrogene, Gorjene, Sucevene, Arădene, Harghitene, Covăsnene, Făgărășene, Mureșene, Maramureșene și Năsăudene; Cheile Bicazului și ale Turzii; Sarmisegetuza Regia, dacică și romană; Castelul Huniazilor și cetățile medievale, cu bisericile lor fortificate din Sighișoara, Cisnădioara, Bistrița, Criț, Biertan, Valea Viilor, Moșna și Alma Vii; versurile-fredonate ale lui Eminescu, Coșbuc, Goga și Păunescu; Rapsodiile române ale lui Enescu și Balada lui Porumbescu; cântecele patriotice ale lui Sava Negrean-Brudașcu, Veta Biriș, Sofia Vicoveanca, Ioan Bocșa și Nicolae Furdui-Iancu; doinele regretaților taragotiști Pavel Tornea, Dumitru Fărcaș și Sergiu Cipariu, ca și imaginea de măreție și frumusețe a Catedralei acestui neam stătător în ceea ce ar fi trebuit să fie România: un adevărat Rai pe pământul “Grădinii Maicii Domnului”.
Imagine din Stockholm
