În arhiva CNSAS există un dosar numit “Mapa de evidență a comunei Bichiș, nr. 1025”. Dosarul conține 19 file, referitoare la cele patru sate ale comunei: Bichiș, Gâmbuț, Nandra și Ozd.
La pagina 5 există un formular tipizat: “TABEL cuprinzând informatorii, colaboratorii activi și cei scoși din COM. BICHIȘ”. E vorba de cinci nume conspirative și categoria din care fac parte (informator, colaborator), sugestive pentru imaginația onomastică a securiștilor: “VASILE”, “VIOREL”, “TOMA IOAN”, “SZILGY”, “SANDU”. La “Data recrutării și nr. de înregistrare a dosarului”, apar anii 1967 (doi recrutați) și 1969 (când au fost recrutate trei persoane). La rubrica “Problema în care lucrează”, apar motive de legalitate, de activități specifice celor de naționalitate maghiară sau de apartenență la Secta Martorii lui Iehova (interzisă prin lege, înainte de 1989, martorii fiind cunoscuți prin refuzul serviciului militar și al transfuziilor de sânge). De remarcat apoi că, la “Numele și prenumele ofițerului”, apare doar cuvântul “Ofițer”, fără să se precizeze numele și prenumele acestuia, ca și “Șef post”, deci și șeful de post era implicat în urmărirea celor din satele comunei.
Pagina 7 include un “Tabel nominal cu persoanele trecute în evidența generală din cadrul dos. de comună, nr. 1025 - Bichiș”. Sunt 82 de persoane, cu nume și prenume, anul nașterii, numele și prenumele părinților. Alte rubrici: “Problema” pentru care erau urmăriți, “Nr. sub care a fost clasat” și “Nr. filelor” (unde acesta variază între 2 și 36 de file). Numele nu sunt trecute pe sate, ci pe “probleme”: avem, astfel, 35 de persoane urmărite pentru apartenența la Martorii lui Iehova, unul ca fost membru al PNȚ, 31 erau considerați membri ai Partidului Maghiar (Partidul Național Maghiar din România - în maghiară Országos Magyar Párt, acronim OMP, pe scurt Partidul Maghiar, era, în perioada interbelică, formațiunea politică a maghiarilor din România. Președintele formațiunii a fost Sámuel Jósika.). Urmau cinci legionari și șase chiaburi. În dreptul unui cetățean maghiar se scrie “Fost Germania”, iar în dreptul ultimelor trei apare mențiunea “Condamn.”, ceea ce înseamnă că aveau în cazier statutul de condamnați.
La pagina 20 găsim un document interesant: “TABEL cu inf[ormatorii] și colab[oratorii] din com. Bichiș”, în care apar numele unui informator (din Bichiș) și al unui colaborator din Nandra, ambele nume fiind anonimizate, conform legii.
Foarte interesante sunt cele trei file tipizate (p. 21-23), intitulate “TABEL-FIȘE cu indivizii luați în evidență pe obiectiv sau problemă”. Datele trecerii acestor “indivizi” în tabel sunt din 1954-1955, dar tabelele apar spre finalul dosarului. Cum se vede, cetățenii erau numiți, în limbajul Securității anilor '50, “indivizi”.
Dintre cele 14 persoane (sau “indivizi”), despre care se dau informații mai detaliate, unul este din Nandra, doi din Iștihaza (o persoană mutându-se ulterior în Nandra), șase sunt din Gâmbuț, iar cinci din Bichiș. Iată informațiile care ne interesează:
“[xxxx] (luat în evidență la 15 martie 1954, n. I.R.), născut în satu' Nandra, Comuna Bichiș, Raionul Luduș, Regiunea Cluj, la data de 17 iunie 1907, [...], de naționalitate și cetățenie romînă (sic!), ca studii are două clase primare, de profesie agricultor, lucrează în sector particular (încă nu se înjghebase GAC-ul, n. I.R.). În trecut, a fost membr al PNȚ Maniu, în prezent exclus din PMR, pentru activitate
dușmănoasă, este cu ultimul domiciliu în satul Nandra, Comuna Bichiș, Raionul Luduș, Regiunea Cluj”. În dreptul lui, la rubrica “Conținutul pe scurt al materialelor compromițătoare și baza de verificare (documente, arhive, declarații, anchete, note etc., numărul vol. și fila unde apare” nu este trecut nimic, fiind singurul fără nicio mențiune la această rubrică.
Al doilea: “[xxxx] este născut în satul Iștihaza, com. Bichiș, Rai. Luduș, Reg. Cluj, la 14 decembrie 1905 [ ], de naționalitate și cetățenie română, studii are patru clase primare, de profesie este agricultor, lucrează în satul Nandra, în trecut a fost membru al Mișcării Legionare, în prezent nu este încadrat în nicio organizație, este cu ultimul domiciliu în satul Nandra, com. Bichiș, Rai. Luduș, Reg. Cluj.”
Concluzii. Fără a oferi documente spectaculoase, dosarul de Securitate al comunei Bichiș evidențiază principalele motive pentru care erau urmăriți românii în general: motive religioase, politice, existența unor rude în străinătate, călătoriile peste hotare etc.
Toți ofițerii care semnează hârtiile existente la dosar au nume românești, ceea ce arată o altă etapă în care se afla Securitatea, ai cărei membri au fost, la început, recrutați dintre alogeni.
Filele din dosar sunt toate bătute la mașină, inclusiv pe unele formulare tipizate, iar dactilografierea s-a făcut, în general, corect, cu puține greșeli. Este o altă dovadă a creșterii gradului de cultură al organelor de Securitate, care nu mai erau recrutate exclusiv pe bază de dosar.
Pentru cine este mai puțin familiarizat cu dosarele Securității, mapa de evidență a comunei Bichiș oferă câteva repere din activitatea temutei instituții.
Episodul următor: Un năndrean “americanizat”, devenit celebru: Nicolae Brudan Poruțiu (Perry)
