Un oraș ținut strâns în ghearele interesului etnic, pe nume Târgu-Mureș, a avut, pentru prima oară în ultimii 21 de ani, o cheltuială moderată pentru ceva cam inutil și pompos, intitulat Zile târgumureșene. Bine, a mai fost anul 2020, cel cu Covid, la capitolul fără cheltuieli exagerate, dar acela a fost an de criză. Trecând peste 2020, de pandemie, putem spune că am avut parte de o ediție de decență, pe măsură bugetului, cu artiști locali. Că asta nu a plăcut unora, mai ales etnicilor majoritari, e altă poveste, aici este vorba de ce trebuie să fie un eveniment care trebuie să fie al orașului, nu al găștilor din și de pe lângă primărie sau partidul care a dat candidații.
Târgumureșenii nemulțumiți azi par să uite de blocările centrului pe motiv de expoziții economice pe carnet de partid în familie, identic cu al jupânului din primărie, cu câte 7 zile de înjurături pentru o aiureală sinistră și vag aducătoare de leuți la buget. Cum au uitat de abonamentele unor artiști, unii aproape octogenari, aduși anual, doar că plăceau vremelnicilor și inculpaților. Sau de cum se decontau pe motiv de prezentatori obligațiile unora care aveau consilieri. Sau de cum se filmau orice mărunțișuri pentru pensionari, elevi, sportivi, pentru folosit imaginile cu beneficiarii în campanii electorale. S-au uitat, lesne, interesele unora pentru diplome și titluri, cu cerut în nume personal sau nominalizat încrucișat, cu programul Zilelor..., schimbat în funcție de concediul aleșilor și campania electorală, dar și cum își băteau joc unii de trupe și artiști locali care cântau pentru un suc la miezul zilei și se aruncau banii la întreținuții cu abonamente și cu câte 10.000 de euro de decontat pentru o oră de fredonat... vechituri. Sau se uită tot rapid ce afaceri cu scaune de pe Wembley sau ce chefuri nesimțite se făceau pe banii publici pentru unii bugetari, în Cetate sau aiurea, în funcție de interesele de gașcă (Case de oaspeți, parcuri municipale, hoteluri ale unora certați sau nu cu legea și cu sau fără ajutoare de stat de la omul cu dosarele cu infracțiuni de corupție) sau cum sponsori ai Zilelor erau din rândul firmelor care aveau contracte pe primărie și simțeau nevoie maxim urgentă să dea bani înapoi, la primăria cea... generoasă, sub nasul vecinei pe atunci cu primăria, DNA.
Acesta fiind trecutul dubios, chiar e ceva rău că nu s-a mai aruncat anul acesta banii de pomană, că un oraș de 145.000 de locuitori nu a mai donat 200.000 de euro, doar onorarii cântăreților și prezentatorilor consilieri? Vă era dor de mizerii sinistre gen Sărbătoarea sucului, minore în chiloți, pardon, miss-uri, cu pofticioșii organizatori în primul rând? Vă lipsește kitschul caracteristic, focurile scumpe de artificii și comunicatele nesimțite ale biroului de presă și propagandă electorală? V-a lipsit respirație de acuzat de fapte de corupție? Sigur, nu! Târgumureșeanul a dovedit că se poate distra și altfel, pe bani infinit mai puțini, nu cu programe șablon de la oamenii cu minte șablon și sluj, nu pozat și filmat pentru campania electorală, nu cu aiureli pe banii lui, nu punându-se poliții controlate de interese, știți de care, să păzească locurile de petrecut, ca să nu intre fraierul de contribuabil și să vadă cum se... sacrifică alesul, pe banii din bugetul local!
