CU CANABISUL PRIN PARLAMENT ȘI CU ȚÂPURITURA MORAL - DEMAGOGICĂ PRIN SPAȚIUL PUBLIC

Am văzut niște trompetiști și tromboniști printr-un partid care-și zice nou, de aur, dar prin minciună, demagogie, tupeu și obrăznicie e cât se poate de scoateți de pe panoul de onoare și să-l trimiteți în recluziune sau la un tratament de specialitate, îl faceți erou?

Deci, aceasta e logica salvării râncezit în mentalități coclite și sulfuroase, adică puturoase politic și moral,

politice pe care o propuneți țării? Să se știe despre ce tip de justificări este vorba prin social taman de tip vechi. Păi, fraților, dacă unul de-al vostru e pe coclauri, adică ,,trage pe nas” și se face praf, o mai face cu nesimțire, inconștiență și tupeu, chiar la locul de muncă, prin legislativul țării, adică își face creierul praștie aruncându-l în neantul fantasmagoric, în irealitate, voi ce faceți?! În loc să-l media. Păi, dacă alții au furat de 30 de ani încoace, dacă au mințit și manipulat propagandistic patria, poporul, dacă până și premierul Cîțu s-a îmbătat acum 20 de ani și alții din fruntea țării au făcut-o de oaie, ce mai înseamnă, dom'le, niște canabis în Parlament, depistat în flagrant la purtător? O nimica toată... ,,Afumații” din partidul nostru sunt categoric mai buni decât ai lor. Adică, li se conferă tot un fel de imunitate... morală. Ce principii, ce etică, ce deontologie profesională, ce-s alea prin politică? Nici nu contează, doar aici e vorba de noi, cei noi! Uitați-vă în altă parte, la cei care fură.

Acestea fiind zise, vă readuc aminte un proverb popular: ,,cine fură azi un ou, mâine va fura un bou”, că argumente și justificări pentru ,,furt” se vor găsi întotdeauna. Este cu atât mai periculos când politic vrei să faci, prin camaraderie, dintr-un ,,hoț” un virtuos, iar din ,,hoție” un act de glorie și eroism. Mai rămâne doar ca cel prins cu drogul la purtător să fie desemnat merituos, un disident model. De fapt, a protestat omul oficial împotriva vechii clase politice putrede, corupte, etalând statura morală a politicianului de tip nou și a partidului național salvator pe care-l reprezintă. Prin urmare, nu ați înțeles speța.

Pentru cei frecvent arțăgoși și degrabă guralivi, demagogii sadea de prin politică, câteva precizări. V-am văzut înfierând mânioși unele beții și comportamentul imoral al unor lideri de la cârma țării. Le-ați cerut capul nevrednicilor, i-ați condamnat penal prin social-media, i-ați demonizat public, ați strigat furioși că nu se poate așa ceva, că este inadmisibil, că astfel de personaje nu au ce căuta în politică. De acord! Just!

Ce mai ziceți acum? Iată ce consemnează presa: “Poliția Capitalei confirmă că un reprezentant al AUR, angajat al Parlamentului, a fost prins de SPP la intrarea în forul legislativ, având la el un plic în care se afla canabis. Este vorba despre Mircea Gheorgheosu, purtător de cuvânt al AUR, asupra căruia ar fi fost găsite 0,5 grame de canabis, despre care acesta a declarat că sunt pentru consum personal”.

Ei, vedeți, cum e cu diferența dintre vorbă și faptă și de ce, în general, omul de rând a ajuns să fie scârbit de politică și să nu mai aibă încredere în politicieni? Pentru că se demonstrează adeseori că una zic și alta fac. Pentru că, chiar dacă ar fi majoritatea corecți, cinstiți, onești, ajunge un iresponsabil pentru ca stigmatul iresponsabilității, al nemerniciei și prostiei să îi afecteze pe toți ceilalți. Chiar cei virtuoși stau nevoiți în politică la aceeași troacă comună, colegială, a comportamentului degenerat, degradant, și al manifestărilor frecvent similare unor patrupede. Nu nominalizez dobitoacele pentru a nu le înjosi, acestea manifestându-se uneori superior bipezilor din vârful lanțului trofic al inteligenței.

Spunea scriitorul Ioan Slavici că “sufletul trebuie să-ți fie ca gândul, gândul ca vorba și vorba ca fapta”. Nu a ridicat nimeni până acum acest deziderat idealist de la nivelul moral normativ al unor indivizi până la scara morală aplicabilă vreunui partid politic. Și e greu de crezut că se va întâmpla vreodată.

Filosoful Platon susținea că “oamenii buni nu au nevoie de legi care să le spună să se comporte responsabil, pe când oamenii răi vor găsi întotdeauna o cale prin care să ocolească legile”. Merg însă pe mâna lui Aristotel: “Omul bun relaționează cu aproapele său ca și cu sine însuși”. Ar trebui să fie valabil cu atât mai mult în rândul celor care reprezintă comunitatea prin politică...

MARIUS PAȘCAN

Lasă un comentariu