“PROGRAMUL POLITIC AL PARTIDULUI NU SE CONFUNDĂ CU PROGRAMUL DE GUVERNARE”
- Viața politică românească este de multă vreme în derivă. Aflat la guvernare, într-o coaliție instabilă, partidul liberal (PNL) nu se descurcă prea bine, pare nesigur și lipsit de proiect. Cum ar trebui să arate, de fapt, un program liberal?
- Un partid politic responsabil ar trebui să aibă mai întâi o doctrină politică limpede, cu valori și principii asumate, care să fie cunoscute de membri, de simpatizanți și de votanți. Pe baza doctrinei politice, partidul trebuie să-și alcătuiască programul politic, în care sunt transpuse valorile și principiile doctrinare și care constituie cadrul de acțiune politică pe termen mediu sau lung (câteva cicluri electorale). Programul politic al partidului nu se confundă cu programul de guvernare. Dacă un partid poate forma singur guvernul, programul de guvernare trebuie să adapteze proiectele și obiectivele din programul politic, pe toată durata guvernării. PNL s-a aflat însă într-o alianță de guvernare, ca urmare, programul de guvernare s-a alcătuit printr-un compromis între PNL, USR-PLUS și UDMR.
S-a observat, în mai puțin de un an, că programul de guvernare a fost superficial întocmit, fără o negociere nuanțată între cele trei partide, pentru a evita neînțelegerile ulterioare. Aceste neînțelegeri au apărut deoarece membrii coaliției nu au cunoscut programele politice ale partenerilor, dar nici măcar nu au avut un program politic propriu coerent. PNL nici nu putea să aibă un asemenea program politic coerent, în absența clarificării doctrinei sale politice. A fost evident că PNL nu își cunoaște propria identitate doctrinară, în momentul în care competiția pentru alegerea președintelui PNL s-a desfășurat pe baza unor improvizații, o echipă asumându-și un conservatorism vag, iar cealaltă asumându-și un progresism fără substanță. În plus, un partid politic serios trebuie să aibă o strategie cuprinzătoare și un set de tactici adecvate pentru a-și realiza, prin acțiunea politică, valorile și principiile doctrinare, precum și obiectivele și direcțiile programatice. Toate aceste aspecte ar fi necesitat, pentru clarificarea lor, dezbateri interne, folosind o infrastructură intelectuală puternică. Din păcate, partidele din România, fie nu au avut o asemenea infrastructură intelectuală, fie au evacuat-o. Aceasta este cauza pentru care oamenii politici din România orbecăiesc în ceață, fără ținte precise și fără eficiență.
“NICIUNUL DINTRE BRĂTIENII DIN PERIOADA INTERBELICĂ NU S-AR FI RECUNOSCUT ÎN ÎNFĂȚIȘAREA ACTUALĂ A PNL”
- Mai are liberalismul de astăzi vreo legătură cu cel interbelic? Brătianu, marele simbol al partidului liberal, ar fi mulțumit de ce vede?
- Brătianu a fost o dinastie politică, literară și de podgoreni. Frații Ion C. Brătianu și Dimitrie C. Brătianu, cei trei fii ai primului dintre cei doi frați, respectiv Ionel, Vintilă și Dinu, precum și fiul lui Ionel, respectiv Gheorghe Brătianu, formează dinastia politică. Sabina Cantacuzino, Pia Alimăneștianu (fiicele lui Ion C. Brătianu), Ion Pillat (nepotul lui Ion C. Brătianu), Dinu Pillat (strănepotul lui Ion C. Brătianu) și Monica Pillat (stră-strănepoata lui Ion C. Brătianu) formează dinastia literară. Ion C. Brătianu a pus bazele fermei viticole de la Florica, modernizată apoi de Ionel Brătianu; Vintilă Brătianu a avut ferma viticolă de la Sâmburești, iar Dinu C. Brătianu a avut fermă viticolă în Drăgășani. Liberalismul practicat de Ionel, Vintilă și Dinu Brătianu este cosubstanțial cu liberalismul lui Ion C. Brătianu din perioada de maturitate, dar diferit atât de liberalismul utopic și iacobin, profesat de acesta din urmă în tinerețe, cât și de liberalismul aventurist al lui Gheorghe Brătianu. Există însă un numitor comun al dinastiei politice a Brătienilor: pragmatismul. Liberalismul interbelic, dincolo de acest numitor comun, nu a avut o bază doctrinară solidă. Mai mult, nici nu a fost, sub aspect economic și sub aspect politic, consonant cu valorile liberalismului clasic. Ionel Brătianu și Vintilă Brătianu au continuat politica economică protecționistă a tatălui lor, sub deviza “Prin noi înșine”, formulată de Vintilă Brătianu; Gheorghe Tătărăscu a fost mai mult un instrument al lui Carol al II-lea, iar Gheorghe Brătianu a fost mai întâi “sedus” de regele uzurpator, pentru ca apoi să fie abandonat de acesta. Oricum, cu toate hibele lor, niciunul dintre Brătienii din perioada interbelică nu s-ar fi recunoscut în înfățișarea actuală a PNL.
- În ce a constat, de fapt, gloria istoricului partid liberal?
- Prin așa numita Coaliție de la Mazar Pașa, au fost unificate facțiunile liberale la 24 mai 1875, luând astfel naștere P.N.L., sub conducerea lui Ion C. Brătianu. În perioada 1876-1888, s-au pus bazele Statului Român modern, iar sub conducerea lui Ionel Brătianu, P.N.L. a contribuit în mod hotărâtor la realizarea proiectului politic al României Mari. Acest proiect național a fost însoțit de proiectul democratizării și de proiectul modernizării României. Chiar dacă aceste trei proiecte nu au fost desăvârșite, totuși ele sunt și astăzi fundamentele României. Evaluarea acestor trei proiecte trebuie să fie făcută în contextul intern și internațional în care Ion C. Brătianu și Ionel Brătianu au condus PNL. Dar o asemenea raportare nu diminuează meritele PNL și ale celor doi mari oameni politici liberali. Aceste merite devin evidente dacă se face și o altă comparație, aceea dintre România construită de ei și starea existentă înainte de a pune în operă aceste trei proiecte. Din această perspectivă poate fi înțeleasă gloria istoricului partid liberal. Fără opera politică înfăptuită de PNL în cele două perioade istorice, nu ar fi existat România de astăzi. Cred că, deși termenul glorie nu mai este astăzi la modă, nici criticii cei mai severi nu pot contesta pragmatismul eficient al PNL, sub conducerea lui Ion C. Brătianu și a lui Ionel Brătianu.
“PATRIA ȘI PATRIOTISMUL ÎȘI SCHIMBĂ SENSUL, DAR NU SUNT NICIODATĂ DESUETE”
- Pe lângă mare om politic, Brătianu a fost și mare patriot. Un atribut care astăzi jenează. Cum se poate manifesta patriotismul, fără să fie luat în râs?
- Toți Brătienii au fost patrioți. Patria și patriotismul își schimbă sensul, dar nu sunt niciodată desuete. Patria este o comunitate cu identitate culturală puternică, unită în primul rând prin limbă, și un spațiu juridic și instituțional, construit pe coordonatele libertății și siguranței persoanei. Patriotismul nu mai are doar o dimensiune națională, ci și una europeană. Dacă lipsește una dintre dimensiuni, patriotismul eșuează fie în naționalism agresiv, fie în europenism găunos. Dreapta măsură între aceste două dimensiuni este lumina patriei și a patriotismului. Manifestările tribale, ignorarea sau negarea identității naționale, retorica bombastică, discursul politic agramat și lipsa de respect față de limba română sunt incompatibile cu patriotismul. Faptele dovedesc patriotismul mai mult decât vorbele.
“ȘANSELE RESUSCITĂRII PNL DEPIND DE REFACEREA INFRASTRUCTURII INTELECTUALE”
- Credeți în capacitatea partidului liberal de astăzi de a se resuscita, și dacă da, cum?
- Șansele resuscitării PNL nu sunt excluse, dar depind de refacerea infrastructurii intelectuale, de clarificările și asumările doctrinare, de o nouă politică de resurse umane, care să permită selecția și promovarea liderilor pe temeiul criteriilor de onestitate și competență.
- Ați fost un politician de o reputație impecabilă. Un pol al încrederii, în anii de după revoluție. Vi se solicită sfatul și experiența? Dacă ați fi prim-ministru, ce ați face?
- M-am retras din politica militantă în urmă cu aproape 10 ani, pot doar să dau sfaturi unui nou prim-ministru liberal. Să sperăm că este posibil să fie desemnat și votat, în această calitate, de către Parlament, un om politic matur, responsabil, cu clarviziune, cunoscător al jocului politic european, competent și onest. Un asemenea prim-ministru ar trebui, mai întâi, să aibă înțelepciunea de a reface coaliția PNL-USR-UDMR, în jurul unui program coerent și asumat prin negociere de toate partidele din coaliție, să fie consecvent în realizarea acestui program, să știe să dialogheze cu partenerii politici și cu opoziția, să aibă curaj, să înțeleagă macroeconomia, dar și viața cotidiană a românilor, cu nevoile, suferințele și speranțele lor. Nu în ultimul rând, ar trebui să aibă abilitatea și eficiența de a înfăptui Planul Național de Redresare și Reziliență, care este o șansă extraordinară pentru România. Cu un asemenea prim-ministru, am putea avea, în sfârșit, autostrăzi, un sistem integrat de cadastru și de carte funciară, un reviriment în educație și sănătate, o mai bună finanțare a culturii, o participare vizibilă și respectată în structurile europene de decizie. Un asemenea prim-ministru ar câștiga credibilitate în PNL, în România și în Uniunea Europeană.
“CEL MAI MARE PERICOL ESTE DECLINUL DEMOGRAFIC”
- Cum vedeți viitorul României, domnule Stoica? E de bine sau e de rău?
- Poate fi și de bine, și de rău. Fără autostrăzi, se va mări falia dintre regiunile Vechiului Regat și regiunile de peste munți, cu consecințe imprevizibile pentru unitatea națională; fără utilizarea onestă și rațională a bugetului, vor crește inegalitățile economice și sociale; fără influență în instituțiile Uniunii Europene se va accentua marginalizarea țării. Cel mai mare pericol este declinul demografic. Națiunea română s-a format pe o bază etnică și a evoluat pe coordonate civice. Exodul românilor în cele patru zări și imigrația, încă incipientă, dar care se va accelera prin valurile de lucrători din Asia, de care economia are nevoie, pot fragiliza atât temeiul etnic, cât și structura civică a națiunii române. Dacă aceste primejdii vor fi atenuate și vor fi găsite soluții complementare, de natură să păstreze identitatea națională în cadru european, într-un orizont de timp rezonabil, va fi bine. Condiția este să gândim România nu în termenii secolelor trecute, ci în termenii prezentului și ai viitorului, iar pe temeiul acestei proiecții inteligente, să acționăm cu voință puternică, stăruință și curaj.
ION LONGIN POPESCU Formula AS, octombrie 2021
