FILOSOFUL, PATIMILE ȘI... MATEMATICIANUL

* “Cât de smerit este Dumnezeu care nu se laudă cu nimic din ce a făcut, ci așteaptă răbdător să le descoperim singuri! Și chiar de nu le vom descoperi, El niciodată nu se va lăuda înaintea noastră cu Măreția Sa, și nici nu ne va impune să-L acceptăm. Limbajul de programare în care a fost “scris” universul este iubirea lui Dumnezeu”.

(Comentariu la “Șirul lui Fibonacci” - una din cheile de acces la “Codul sursă” al creației lui Dumnezeu) de Claudiu Bălan.

Leonardo Pisano Fibonacci (1170-1250), matematician italian, cunoscut de unii drept “cel mai talentat matematician din Occidentul Evului Mediu”. El este cel mai bine cunoscut lumii moderne pentru: Răspândirea sistemului de numărare hindu-arab în Europa, prin publicarea în primul rând, la începutul secolului al XIII-lea, a cărții sale denumită Cartea de calcul, sau Liber Abaci; apoi un șir de numere, care i-a purtat numele, și anume Șirul lui Fibonacii, pe care l-a descoperit, dar pe care l-a folosit ca un exemplu în cartea sa, Liber Abaci. Leonardo a fost apropiat al împăratului Frederic al II-lea, căruia îi plăceau matematica și științele exacte.

***

* “Cea mai cumplită dintre toate ființele e omul orbit de patimi, zidit după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Omul e rânduit să sfințească locul prin care trece, să netezească asprimile firii și să mângâie înfrumusețându-le toate; căzut însă sub stăpânirea patimilor, el se răzvrătește, le răstoarnă și le dărâmă, umple de fală și se pierde din urmă și pe sine însuși.

Ioan Slavici (1848-1925), scriitor, jurnalist și pedagog român. A fost membru corespondent al Academiei Române. Opera lui este influențată de viața satului ardelean.

***

* “Un om obișnuit discuta într-o zi cu un filosof. Acesta se lăuda cu femeia sa cât este de bună. Spune cum este soția ta și eu îi voi pune câte un zero pentru fiecare faptă bună, zise filosoful. A început să-i înșireze că este: “frumoasă, bogată, cuminte, harnică, blândă, de neam mare”. Filosoful creștin îi spuse că are o soție foarte bună și că el i-a dat șase zerouri, câte unul pentru fiecare faptă bună. A obținut șase zerouri care nu înseamnă nimic, nu au nici o valoare. Atunci omul uită un lucru să adauge la virtuțile soției: “că este o femeie cu frică de Dumnezeu și mult milostivă”. Atunci filosoful adăugă un “unu” la începutul celor șase zerouri, iar rezultatul a fost “un milion”. Imediat cu această calitate a soției, ea a avut o altă valoare, infinit mai mare”.

“O femeie poate să aibă tot felul de calități, dar dacă nu are în fruntea ei: credința, morala, cinstea și purtările bune, n-are nici o valoare ziditoare de bine”.

P.S. “Celui care cere de la tine, dă-i; și de la cel ce voiește să se împrumute de la tine nu întoarce fața ta. Ați auzit că s-a zis: Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău. Iar eu unul vă zic: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc” (Matei cap. 5, vers. 42-44).

PĂRINTELE ILIE

Lasă un comentariu