Președintele PNL, Florin Cîțu, a declarat, marți, că reducerea temporară a TVA la gigacalorie la 5% poate fi o măsură “bună”, dar este nevoie de o discuție cu Comisia Europeană, deoarece reprezintă o scădere de venituri.
“Este o discuție. O propunere pentru două luni de zile să fie redus temporar TVA la gigacalorie la 5%. Am recomandat o discuție cu Comisia Europeană, pentru că înseamnă reducerea de venituri. Orice reducere de venituri trebuie discutată cu Comisia Europeană. (...) Trebuie discutat dacă măsura este ok. Din punctul meu de vedere și poate fi susținută de buget pentru că înseamnă o reducere a veniturilor la buget, atunci poate să fie făcută”, a afirmat Cîțu, la Senat.
El a precizat că această măsură a fost propusă de Ministerul de Finanțe.
“Eu mă uit doar dacă nu destabilizează bugetul pentru că înseamnă reducere de venituri, dar, dacă această reducere de venituri poate să fie compensată în altă parte și dacă se va vedea în prețuri, este o măsură bună. (...) Inițial au fost două luni, putem discuta trei luni”, a completat Florin Cîțu.
AGERPRES
PANDEMIA A CRESCUT PARTEA DIN AVUȚIA MONDIALĂ CONTROLATĂ DE CEI SUPER-BOGAȚI
Partea din avuția mondială controlată de miliardari a înregistrat o creștere record în perioada pandemiei, arată un studiu dat marți publicității, transmite Reuters.
The World Inequality Report 2022, un document de 228 de pagini elaborat de o rețea de economiști coordonați de Lucas Chancel, și care a beneficiat de contribuția unor nume precum Thomas Piketty, Emmanuel Saez și Gabriel Zucman, estimează că în acest an, miliardarii controlează împreună 3,5% din avuția mondială a gospodăriilor, comparativ cu puțin peste 2% la începutul lui 2020.
“Criza COVID a exacerbat inegalitățile dintre cei foarte bogați și restul populației”, subliniază Lucas Chancel, care precizează că economiile bogate au utilizat un sprijin fiscal semnificativ pentru a contracara creșterea dramatică a sărăciei înregistrată în alte economii.
Raportul se bazează pe o gamă largă de studii de specialitate și date publice, iar prefața este scrisă de economiștii americani Abhijit Banerjee și Esther Duflo, doi din cei trei economiști care în 2019 au câștigat Premiul Nobel pentru studiile lor cu privire la sărăcie.
De exemplu, clasamentul anual al miliardarilor elaborat de revista Forbes include în acest an un număr record de 2.755 de miliardari, cu o avere combinată de 13.100 miliarde de dolari, în creștere față de 8.000 de miliarde de dolari anul trecut.
Conform noului raport, un grup mai extins format din 520.000 de persoane adulte, care împreună reprezintă 0,01% din cei cei mai bogați oameni ai lumii, au ajuns să controleze 11% din avuția mondială în acest an, de la 10% anul trecut. Pentru a face parte din categoria celor 0,01% trebuie să ai o avuție de cel puțin 16,7 milioane euro (19 milioane de dolari).
“În condițiile în care averea este o sursă importantă de câștiguri economice viitoare, și din ce în ce mai mult de putere și influență, aceasta înseamnă noi creșteri ale inegalității”, susțin autorii raportului, care au descris o situație de “concentrare extremă a puterii economice în mâinile unei mici minorități de super-bogați”.
Analiștii susțin că cei super-bogați au profitat de tranziția spre online a unei mari părți din economia mondială cu prilejul izolărilor, în timp ce alții au profitat de creșterea prețului activelor pe piețele financiare. De asemenea, studiul arată că sărăcia a crescut dramatic în țările cu o acoperire slabă a sistemelor de protecție socială, în timp ce sprijinul guvernamental consistent din SUA și Europa a putut contracara cel puțin o parte din impactul pandemiei asupra celor cu câștiguri mici.
“Asta arată cât de important este statul social în lupta împotriva sărăciei”, a spus Lucas Chancel.
În acest context, autorii raportului au salutat acordul convenit în acest an cu privire la impunerea unui impozit minim de 15% pe profitul corporațiilor valabil la nivel global, ca un punct de cotitură în eforturile de a pune capăt cursei începute la mijlocul anilor 1980 și care a condus la înjumătățirea nivelului mediu al taxelor pe companii, până la aproximativ 24%.
AGERPRES
