AFM A PUBLICAT NOILE LISTE CU DOSARELE APROBATE ÎN PROGRAMELE RABLA CLASIC, RABLA PLUS ȘI ILUMINAT PUBLIC

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a publicat pe site-ul său noile liste cu dosarele aprobate în cadrul programelor Rabla Clasic, Rabla Plus și Iluminat Public, se menționează într-un comunicat remis joi de instituție.

Noua listă a programului Rabla Clasic 2021 publicată în această săptămână pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu conține 241 de dosare acceptate, pentru 491 autovehicule și 1 motocicletă.

În cadrul programului Rabla Plus 2021 au fost publicate 61 dosare acceptate pentru 78 autovehicule electrice, dintre care 52 pentru autovehicule pur electrice și 26 de autovehicule electrice hibride.

Listele dosarelor acceptate în cadrul acestor programe sunt publicate pe site-ul www.afm.ro, la secțiunile aferente programelor Rabla Clasic, Rabla Plus și Iluminat Public. (AGERPRES)

POLUAREA ATMOSFERICĂ DIN MEDIUL URBAN PROVOACĂ 1,8 MILIOANE DE DECESE LA NIVEL GLOBAL ÎN FIECARE AN (STUDII)

Expunerea la niveluri nesănătoase de poluare atmosferică provoacă anual 1,8 milioane de decese în orașe în întreaga lume, conform concluziilor a două studii publicate săptămâna aceasta în jurnalul The Lancet Planetary Health, relatează UPI. În plus, aproape 2 milioane de cazuri de astm în rândul copiilor la nivel global sunt asociate anual expunerii la poluarea cu dioxid de azot rezultat din emisiile autovehiculelor, două din trei cazuri fiind în zonele urbane, potrivit datelor.

Copiii și vârstnicii suportă cea mai mare povară în ceea ce privește complicațiile sanitare asociate expunerii la poluarea atmosferică, conform cercetătorilor.

“Evitarea poverii mari asupra sănătății publice cauzată de poluarea aerului va necesita strategii nu doar de reducere a emisiilor, ci și de îmbunătățire a sănătății publice generale pentru a reduce vulnerabilitatea”, a declarat Veronica Southerland, coautoare a ambelor studii, citată într-un comunicat.

“Majoritatea populației urbane a lumii trăiește încă în zone cu niveluri nesănătoase de poluare a aerului”, a precizat Southerland, doctorandă în sănătate publică la Universitatea George Washington din Washington, D.C.

La nivel mondial, expunerea la particule fine din atmosferă cauzează anual 4 milioane de decese premature, potrivit unei analize publicate în noiembrie.

Aproximativ 55% din populația lumii se află în orașe, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, iar 86%, sau 2,5 miliarde dintre aceste persoane sunt expuse la niveluri nesănătoase de microparticule în suspensie, sau PM2,5, au indicat Southerland și colegii ei.

PM2,5 se referă la poluanții microscopici din praful și fumul din atmosferă, concentrați în principal în zonele industriale, potrivit Agenției pentru Protecția Mediului din Statele Unite.

În Statele Unite, peste 40% din populație trăiește în orașe cu aer nesănătos, conform unei cercetări publicate în noiembrie.

Expunerea la aceste particule, care sunt minuscule, cu un diametru de 2,5 micrometri sau mai puțin, a fost asociată cu mai multe complicații de sănătate, inclusiv astm și alte tulburări pulmonare, boli de inimă și demență, potrivit unor studii anterioare.

În cazul primei dintre cele două cercetări, Southerland și colegii ei au analizat concentrațiile de

PM2,5 și tendințele ratelor de deces din peste 13.000 de orașe ale lumii între 2000 și 2019, ultimul an din care au fost disponibile date.

În toate orașele analizate, concentrațiile medii de PM2,5 din atmosferă au fost cu până la 300% mai mari comparativ cu pragul OMS din 2021 privind expunerea nesănătoasă, au adăugat cercetătorii.

Se estimează că 61 din 100.000 de decese în zonele urbane din întreaga lume au fost asociate cu expunerea la PM2,5 în 2019, în Asia de Sud-Est înregistrându-se cele mai multe decese asociate poluării aerului - la 84 la 100.000 -, potrivit datelor.

La nivel global, au existat aproximativ 1,8 milioane de “decese în exces” sau diferența dintre numărul real al deceselor și cel preconizat pe baza tendințelor istorice, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Acestea au fost cauzate de expunerea la poluarea atmosferică doar în 2019, au subliniat cercetătorii.

Acest lucru se întâmplă în pofida scăderii concentrațiilor de PM2,5 în zonele urbane din Africa, Europa și America de Nord și de Sud în ultimele două decenii, au notat oamenii de știință.

În al doilea studiu, aceeași echipă de cercetători a analizat nivelurile de dioxid de azot (NO2) din aceleași orașe. În 2019, au existat 1,85 milioane de cazuri noi de astm pediatric asociate cu NO2, ceea ce reprezintă puțin sub 9% dintre toate cazurile de probleme pulmonare raportate în acel an, arată datele.

În zonele urbane, în 2019, NO2 a fost responsabil pentru 16% dintre toate cazurile noi de astm pediatric, deși ratele de astm bronșic din aceste orașe au înregistrat o scădere pe parcursul perioadei de studiu de 20 de ani ca urmare, cel puțin parțial, a creșterii populației, au spus cercetătorii.

“Rezultatele noastre demonstrează influența importantă a poluării aerului asociată combustiei asupra sănătății copiilor din orașe la nivel mondial”, a declarat Susan Anenberg, de la Universitatea George Washington, coautoare a ambelor studii, citată într-un comunicat.

“În prezent, nivelurile de NO2 contribuie substanțial la incidența astmului pediatric, subliniind faptul că atenuarea poluării atmosferice ar trebui să reprezinte un element critic al strategiilor de sănătate publică pediatrică”, a adăugat Anenberg. (AGERPRES)

EUROSTAT: DANEMARCA, BULGARIA ȘI ROMÂNIA, CELE MAI MARI CREȘTERI ALE PREȚURILOR PRODUCȚIEI INDUSTRIALE, ÎN NOIEMBRIE

Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au urcat cu 1,8% în zona euro și cu 2% în Uniunea Europeană în noiembrie, comparativ cu luna precedentă, iar Danemarca, Bulgaria și România sunt statele membre UE în care s-au înregistrat cele mai creșteri, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În octombrie, prețurile producției industriale au crescut cu 5,4% în zona euro și cu 5% în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă.

În UE, prețurile producției industriale s-au majorat în noiembrie cu 4,5% în sectorul energiei, cu 1,5% pentru bunuri intermediare, cu 0,6% pentru bunuri de folosință îndelungată și cu 0,4% pentru bunuri de capital.

În noiembrie, prețurile producției industriale au crescut în toate statele membre UE, cu excepția Irlandei, unde au scăzut cu 2,5%

Cele mai mari creșteri din UE ale prețurilor producției industriale în noiembrie, comparativ cu luna precedentă, au fost în Danemarca (10,3%), Bulgaria (8,5%) și România (7,3%).

Conform datelor Eurostat, prețurile producției industriale au crescut cu 23,7% în zona euro și în UE în noiembrie, comparativ cu perioada similară din 2020.

În UE, prețurile producției industriale au crescut în noiembrie cu 64,9% în sectorul energiei, cu 18,6% pentru bunuri intermediare, cu 5,2% pentru bunuri de folosință îndelungată, cu 4,6% pentru bunuri de capital.

Toate statele au raportat creșteri anuale ale prețurilor producției industriale în noiembrie, cele mai semnificative fiind în Irlanda (87,9%), Danemarca (51,7%) și România (40,4%).

Modificarea prețurilor la porțile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali și de aceea poate fi un indicator al evoluției inflației pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară. (AGERPRES)

ARAFAT CONFIRMĂ: “FĂRĂ MĂȘTI TEXTILE ÎN ȘCOLI!”

Măștile textile nu vor mai fi permise nici în școli, a confirmat secretarul de stat Raed Arafat, după deciziile anunțate miercuri de Comitetul Național pentru Situații de Urgență.

“Măștile în școli vor fi doar medicale, chirurgicale, nu textile. Până acum au fost mixte, dar acum se schimbă asta”, a declarat șeful DSU pentru Edupedu.ro.

În ședința premergătoare hotărârii, care a avut loc luni în prezența premierului Nicolae Ciucă, s-a discutat și “oferirea de măști gratuite elevilor care au nevoie”, însă o decizie în privința asta nu a fost încă anunțată.

Amintim că și în august anul trecut, înainte de începerea anului școlar, ministrul Sănătății de atunci, Ioana Mihăilă, anunța că dorește interzicerea măștilor textile în școli, considerându-se că ele oferă o protecție redusă față de cele medicinale.

În cele din urmă, însă, s-a renunțat la decizie.

Școala a reînceput de luni pentru elevii de gimnaziu și de liceu, iar de săptămâna viitoare se reîntorc în bănci și preșcolarii și cei din ciclul primar.

Expertul în sănătate publică Răzvan Cherecheș a explicat într-un interviu acordat SpotMedia.ro că decizia redeschiderii școlii pe 3 ianuarie a fost una foarte greșită, pentru că nu a dat timp celor care au contractat Covid în interacțiunile de Revelion să treacă de perioada de eventuală incubație înainte de a se întoarce în comunitate.

“Începerea școlii în 3 ianuarie a fost o greșeală monumentală. Ar fi fost mult mai bine dacă ar fi fost o vacanță de încă o săptămână. În perioada sărbătorilor, de Crăciun și Revelion, oamenii au participat la petreceri, în care nu s-a purtat mască, nu s-a păstrat distanțarea, ventilația a fost cum a fost. Și sunt o serie de focare, în nuclee de familie sau de prieteni.

Or, în momentul în care școala a început în 3 ianuarie, automat se accelerează masiv transmiterea intracomunitară, pentru că școala e ca un reactor în direcția asta. În alte țări, de exemplu, în Portugalia, a fost decisă o săptămână de lockdown imediat după Revelion. Scopul e să stingă infecțiile din grupurile mici din comunitate și să nu se transmită mai departe”, argumentează Răzvan Cherecheș, în interviul acordat Spotmedia.ro. (Foto: Arhiva Pixabay)

RĂSPUNSUL LUI CÎMPEANU LA REVOLTA ELEVILOR: BUGETUL DE BURSE ESTE DE 4 ORI MAI MARE CA ÎN 2020

Bugetul pentru bursele elevilor este de aproape 4 ori mai mare în acest an față de 2020, a declarat, miercuri, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, după ce a fost acuzat că a lăsat sute de mii de copii fără bani când a ridicat media de la care se acordă acestea.

Astfel, susține ministrul, în 2020, bugetul total pentru bursele elevilor a fost de 270 de milioane de lei, în 2021 - buget inițial de 540 milioane de lei, iar la rectificare s-au mai obținut 105 milioane de lei, iar pentru acest an - 1,031 miliarde lei de la bugetul de stat prin cote defalcate de TVA.

Cîmpeanu afirmă că 347.000 elevi au avut medii mai mari de 9.50 în anul școlar 2020-2021.

“Adică 25% din numărul elevilor eligibili, adică unul din patru. Medii mai mari de 9.50 au avut 25% dintre elevii eligibili. Bursele de merit și de performanță sunt pentru cei mai buni.

Pentru ceilalți există burse de studiu, burse sociale, burse profesionale, bursa «Bani de liceu».

În anul 2020 aveam burse de performanță și de merit derizorii, de câțiva lei pe lună.

Am insistat să avem cuantum minim plătit de la buget pentru prima oară în istoria postdecembristă de 500 lei bursa de performanță, 200 lei bursa de merit, 150 lei bursa de studiu, 200 lei bursa socială”, a adăugat el.

Potrivit acestuia, bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanță, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu. Totodată, elevii cu cerințe speciale educaționale pot obține bursă de studiu/merit performanță/ ajutor social, indiferent dacă beneficiază și de o măsură de protecție socială.

Și bursa profesională poate fi cumulată cu bursa de performanță sau cu bursa de merit, precizează Sorin Cîmpeanu.

Mai multe asociații ale elevilor au anunțat, miercuri, că vor ataca în instanță ordinul prin care se modifică pragul mediei pentru acordarea burselor de merit, de la 8,50 la 9,50.

Potrivit unui comunicat transmis de Asociația Elevilor Constanța, inițiativa este susținută de Asociația Elevilor din Bacău (AEBc), Asociația Vâlceană a Elevilor (AVE), Asociația Elevilor din București și Ilfov (AEBI), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM) și Asociația Elevilor din Timiș (AETm).

(Foto: Inquam Photos / George Calin)

RAFILA: NU EXISTĂ NICIUN FEL DE IMPUNERE A UTILIZĂRII UNOR MĂȘTI SCUMPE

“Nu există niciun fel de impunere a utilizării unor măști scumpe. Am văzut că, în ciuda declarațiilor mele și ale altor membri ai Guvernului, au fost preluate puțin ciudat. Masca pe care o port eu este masca medicală cu trei straturi, nu este niciun fel de mască deosebită, ea este recomandată. Cine dorește poate să utilizeze și alte tipuri de măști, cum sunt cele FFP2, o mască cu un nivel mai înalt de filtrare. Asta nu înseamnă că cineva impune în vreun fel acest tip de mască. Deci, este clar că aceste măști medicinale, care în momentul de față nu sunt nici scumpe, cred că sunt accesibile, sunt mult mai utile, pentru că ele constituie o barieră eficientă în calea transmiterii. Cred că nu este vorba de o restricție, pentru că este prezentată ca o restricție, este vorba pur și simplu de o perioadă limitată de timp de utilizare a acestor măști acolo unde există aglomerație sau există activitate care presupune interacțiuni cu alte persoane”, a spus Rafila, ieri după ședința de Guvern.

AMBASADA ROMÂNIEI ÎN KAZAHSTAN ESTE ÎN CONTACT CU CEI 100 DE ROMÂNI AFLAȚI ÎN ȚARĂ

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că personalul Ambasadei României la Nur-Sultan este în siguranță, iar misiunea diplomatică a României în Kazahstan este în contact cu cei aproximativ 100 de cetățeni români aflați în această țară, în principal specialiști și experți angajați de companii private.

Până în prezent, au fost primite doar două solicitări de informații privind programul zborurilor companiilor aeriene, arată un comunicat MAE transmis AGERPRES.

MAE, prin intermediul Ambasadei României la Nur-Sultan, este pregătit să acorde asistență consulară în funcție de solicitările existente.

Cetățenii români care se confruntă cu o situație cu caracter de urgență au la dispoziție telefonul de permanență al Ambasadei României în Republica Kazahstan: +777.71.92.64.64.

În context, ministerul român transmite că a urmărit și urmărește îndeaproape, încă de la declanșarea acestora, evoluțiile recente din Republica Kazahstan, unde în ultimele zile au avut loc mișcări de masă, însoțite și de violențe, pe fondul unor revendicări socio-economice, fiind introdusă starea de urgență pe tot teritoriul țării.

Revolta din Kazahstan a început pe fondul protestelor populației împotriva creșterii prețurilor gazului petrolier lichefiat (GPL), combustibil utilizat pe scară largă la automobile în țara central-asiatică. Ulterior, manifestanții au cerut retragerea totală a lui Nursultan Nazarbaev (81 de ani), care a demisionat în 2019, dar a rămas un personaj important în viața politică. Familia Nazarbaev controlează o mare parte din economia kazahă.

Președintele Kasîm-Jomart Tokaev, succesorul lui Nazarbaev, a susținut miercuri că “bande teroriste” capturează clădiri, infrastructură și arme. “Este o subminare a statului și, cel mai important, este un atac asupra cetățenilor noștri care îmi cer să îi ajutăm urgent”, a declarat Tokaev.

Agenția de presă rusă TASS a citat Ministerul Sănătății kazah potrivit căruia în timpul protestelor din Kazahstan au fost răniți peste 1.000 de oameni, dintre care 400 sunt spitalizați. Postul public de televiziune din Kazahstan a anunțat joi că 12 polițiști au murit în timpul ciocnirilor cu manifestanții la Almatî.

OTSC A TRIMIS O FORȚĂ DE MENȚINERE A PĂCII ÎN KAZAHSTAN

Rusia și aliații săi au anunțat joi trimiterea unui contingent al forțelor de menținere a păcii în Kazahstan, unde manifestațiile antiguvernamentale s-au soldat cu zeci de morți, transmit AFP și Reuters.

“O forță comună de menținere a păcii a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) a fost trimisă în Kazahstan pentru o perioadă limitată, în scopul stabilizării și al normalizării situației”, a indicat această alianță militară într-un comunicat difuzat pe Telegram de către purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova.

Desfășurarea forței OTSC survine ca răspuns la o solicitare din partea președintelui kazah Kasîm-Jomart Tokaev.

Din OTSC fac parte Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan și Tadjikistan.

Secretariatul organizației a precizat că principalele sarcini ale forței OTSC trimise în Kazahstan vor fi protejarea obiectivelor militare și publice importante și ajutorarea forțelor de ordine locale.

Agenția de presă rusă TASS a citat Ministerul Sănătății kazah potrivit căruia în timpul protestelor din Kazahstan, intrate deja în a treia zi, au fost răniți peste 1.000 de oameni, dintre care 400 sunt spitalizați.

Postul public de televiziune din Kazahstan a anunțat joi că 12 polițiști au murit în timpul ciocnirilor cu manifestanții la Almatî.

Revolta din Kazahstan a început pe fondul protestelor populației împotriva creșterii prețurilor gazului petrolier lichefiat (GPL), combustibil utilizat pe scară largă la automobile în țara central-asiatică. Ulterior, manifestanții au cerut retragerea totală a lui Nursultan Nazarbaev (81 de ani), care a demisionat în 2019, dar a rămas un personaj important în viața politică. Familia Nazarbaev controlează o mare parte din economia kazahă.

Președintele Kasîm-Jomart Tokaev, succesorul lui Nazarbaev, a susținut miercuri că “bande teroriste” capturează clădiri, infrastructură și arme. “Este o subminare a statului și, cel mai important, este un atac asupra cetățenilor noștri care îmi cer să îi ajutăm urgent”, a declarat Tokaev.

El a ordonat protecție guvernamentală pentru ambasadele străine și pentru afacerile deținute de companii străine în Kazahstan. (AGERPRES)

Lasă un comentariu