Am intrat în luna lui Făurar, deschizătoare de An Nou Viticol. Ziua lui Trif Nebunul, Ursina, Martinii de iarnă, Ziua omizilor, Arezanul/gurbanul viilor, practici magico-mistice pentru rod, legende și povești... toate sunt activate de mezinul Moșului-An.
Aromânii îi spun Șcurtu', pentru că e cea mai scurtă lună, iar asta se întâmplă pentru că Făurar i-a împrumutat câteva zile fratelui său Mart, iar el nu vrea să i le mai dea înapoi. Și pentru că sunt zile friguroase, Mart le ține ascunse, ca să poată strica cu ele florile fratelui April.
LEGENDA LUI FĂURAR
Moșul An, tatăl lunilor, nu a adunat averi pe pământ, dar avea o mândrețe de viță-de-vie din care făcea cel mai bun vin. Într-un an, după ce a umplut butoiul cu vin, a tras cu cărbunele câte o linie de-a curmezișul pe fundul butoiului culcat, împărțindu-l egal între cei 12 fii ai săi.
Numai că cel mai mic dintre ei, chefliul Făurar, și-a terminat primul porția de vin, apoi le-a băut și pe cele ale fraților săi. După isprava făcută, de frică, a fugit în lume. Aceștia, furioși, s-au luat după el să-i ceară socoteală. Se povestește că și astăzi îl urmăresc, iar atunci când sunt gata să-l prindă, Făurar începe a plânge și cerul pornește a viscoli, iar atunci când îl lasă în plata Domnului, Făurar râde ca un copil și soarele strălucește ca primăvara.
Prima zi a lui Făurar marchează începutul Anului Nou Viticol, iar povestea beției lui ritualice conturează un scenariu demn de prima plantă sădită de Noe după potop: vița-de-vie. Se povestește că, la început, strugurii erau acri, iar Noe, pentru a-i îndulci, a sacrificat la îndemnul dracului patru animale: un miel, un leu, o maimuță și un porc. Atunci, strugurii s-au îndulcit, vinul a devenit amețitor de parfumat, dar a primit de la drac și puterea de a-l transforma pe om. Acesta, pe măsura paharelor băute, împrumută comportamentul animalelor jertfite. La început e blând ca mielul, apoi curajos ca leul, mai târziu ridicol ca maimuța, devenind, în cele din urmă, asemeni porcului...
ZIUA LUI TRIF CEL NEBUN
În patima vinului nu a căzut doar Făurar, copilul chefliu al Moșului An, ci și Trif cel Nebun, personajul mitic ce patronează prima zi a acestei luni.
Patron peste dăunătorii ce distrug pomii și viile, Trif Nebunul dezleagă nenumărate ritualuri de fertilitate a livezilor, de înnoire a timpului și purificare a locului, obligatorii pentru renașterea unui nou ciclu vegetal al pomilor fructiferi și al viței-de-vie.
Suprapus peste ziua Sfântului Mc.Trifon din calendarul ortodox, Trif cel Nebun se cere respectat, pentru că altfel poate abate asupra recoltelor toate gângăniile pământului pe care le ține legate în lanțuri. Așa că spunem și noi răspicat, într-un glas cu țăranii din satele noastre: “Trif nu-i îngăduitor ca alți sfinți, e nebun; de ziua lui să nu se lucreze!”.
PRACTICI MAGICO-MISTICE PENTRU ROD
Există multe ritualuri apotropaice și de fertilizare atestate în primele zile ale lui Făurar, diferite de la o regiune la alta.
Bunăoară, în Banat, pomii fructiferi sunt stropiți cu agheasmă, iar de pe dealurile cu vie se rostogolește, în scop purificator, o roată de foc.
În alte locuri se citește un blestem împotriva dăunătorilor, după care se taie simbolic câteva corzi de viță-de-vie, iar butucii se udă cu vin.
Un ceremonial magic, atestat în sudul țării, poartă numele de “Târcolitul viilor” și presupune ocolul ritual al podgoriei pentru sporirea rodului, în timp ce în Transilvania s-a păstrat un obicei străvechi, “Scuturatu' pomilor”, care constă în lovirea rituală a pomilor pentru a le stimula înmugurirea și rodul.
Toate aceste practici erau urmate de petreceri colective, cu mese copioase și vin din belșug.
Poate cel mai interesant obicei legat de începutul Anului Nou Viticol este Arezanul Viilor. În zorii zilei, bărbații pornesc în alai spre podgorii și, odată ajunși, taie corzi din care își fac cununi și cingători. Apoi dezgroapă sticla cu vinul ultimei recolte și fac un foc mare pe care îl înconjoară, stropindu-l cu vin. Este momentul în care începe petrecerea. Oamenii joacă, mănâncă și beau, incinerând vechiul An Viticol pentru ca Anul cel Nou să poată renaște.
IULIA GORNEANU Foto - Kurt Hielscher, ROMANIA
