Țăranii din comuna Saschiz primesc în fiecare primăvară răsaduri gratuite de roșii din soiul românesc “Inimă de bou” pentru a le cultiva în propriile curți, fără a folosi pesticide, iar toamna, după ce își umplu cămările cu bulion și cu alte preparate din tomate, surplusul este cumpărat la prețul pieței de o asociație a fermierilor din Scoția, care a înființat o fabrică de produse ecologice în localitate.
“În primăvară cumpărăm din Țopa răsaduri de tomate, soiul «Inimă de bou», acele roșii mari, urâte, dar foarte gustoase, le dăm gratuit la oameni, apoi în august-septembrie, surplusul de tomate îl cumpărăm înapoi la prețul pieței. Îi ajutăm și pe ei, după ce fac bulion, iar surplusul îl aduc la noi. Așa suntem siguri că roșiile nu sunt stropite. Le trimitem și la analize, dar nu am avut probleme cu pesticide sau cu ceva ce nu ar fi trebuit să fie în ele. De aceea cumpărăm și fructe din livezile oamenilor. Dacă avem vreo comandă mai mare, cumpărăm și de la magazinelor locale (...) Aceste produse, chutney, sunt originare din India, dar când am venit aici, am descoperit că și sașii le făceau din produse locale. Ne-am gândit să împrumutăm rețete și să mai aducem câteva din Anglia, unde chutney-urile sunt foarte populare și să le prezentăm publicului din România, pentru că, în afară de comunitățile de sași din această zonă, nimeni nu făcea și nu s-au mai întâlnit cu așa ceva. Atunci a trebuit să îi convingem pe consumatori că este un produs făcut în România, rețetele sunt tradiționale. Până la urmă am reușit, pentru că generația mai tânără este din ce în ce mai deschisă pentru noi gusturi și combinații”, a declarat managerul companiei, Sandor Doczi.
Pe lângă culturile ecologice de roșii, la Saschiz se pune mare accent și pe rabarbură, dar mai ales pe soc, care este acum protejat de o fundație scoțiană.
“Am venit în România în anul 2002 pentru a vedea socul și am devenit directorul unei fundații care protejează cultura de soc. Când am căutat unde să ne stabilim, am vizitat toate primăriile din zonă și primarul din Saschiz a fost singurul care a înțeles misiunea noastră și ne-a primit aici.
M-a atras la agricultura din Transilvania, faptul că oamenii își produceau singuri hrana, se foloseau puține substanțe chimice, gustul mâncării era pur și simplu incredibil, iar aroma fantastică. Dar devine din ce în ce mai greu să obții aceste gusturi, când țăranii intensifică producția, încep să folosească substanțe chimice. Așa că trebuie să fim foarte atenți de la cine cumpărăm și ce cumpărăm”, a declarat directorul fundației, Jim Turnbull.
Între timp, la Saschiz, pe lângă chutney-urile de roșii și siropul de soc au început să fie fabricate o serie de chutney-uri de ceapă roșie, de prune cu usturoi, combinații considerate “ciudate” de către oamenii mai conservatori, însă care au mare succes în Marea Britanie.
Jim Turnbull a arătat că mulți nu se așteaptă ca prunele să meargă foarte bine cu usturoiul, însă această combinație este foarte bună cu carnea de porc și cea de pui. O altă combinație, făcută pentru prima dată în urmă cu șase ani la Saschiz, este ketchup-ul de prune, care este foarte bun cu carne de pui, însă este o delicatesă bună de servit cu coaste de porc la grătar.
De asemenea, la Saschiz se produce și un gin de soc după o rețetă unică, ce nu folosește alcool dublu rafinat, așa cum se obișnuiește în domeniu, ci un sirop de soc fermentat și distilat.
“Anual trimitem 120.000 litri de sirop de soc pentru Anglia, în acest an vor fi 160.000 de litri, dar peste această cantitate mai producem o cantitate de sirop de soc care se fermentează și se fierbe, se distilează de trei ori, apoi se adaugă boabe de ienupăr și alte ingrediente specifice ginului. Celelalte ginuri de soc sunt făcute din acel alcool de 96 de grade, noi nu folosim acel alcool, ci noi îl obținem din fermentatul siropului de soc, de aceea e foarte intens gustul de soc în gin și aroma de ienupăr”, a subliniat Jim Turnbull.
Acesta a precizat că, dat fiind gustul extraordinar al produselor agricole românești, a reușit să convingă încă 22 de scoțieni să investească în făbricuța de dulcețuri și de siropuri de la Saschiz, precum și într-o distilerie și că majoritatea produselor se vând în România și în Marea Britanie.
Scoțianul susține că la făbricuța din Saschiz lucrează 14 angajați și că localnicii au înțeles foarte bine ideea de întreprindere cu impact social și de mediu. (Agerpres)
