La câteva ore de la învestire (marți, 24 mai), guvernul de la Budapesta, în baza prerogativelor acordate de legea fundamentală, a declarat starea de urgență, cauzată de războiul din Ucraina.
Anunțul a fost făcut public de către premierul Viktor Orbán, care a argumentat decizia executivului prin faptul că războiul, “al cărui sfârșit nimeni nul-l poate prevedea”, reprezintă o amenințare constantă pentru Ungaria, pune în pericol securitatea fizică a populației, periclitează aprovizionarea cu energie și siguranța materială a economiei și a familiilor: “Ne dăm seama că războiul și sancțiunile impuse de Bruxelles au dus la o uriașă bulversare a economiei și la creșteri drastice ale prețurilor. Lumea se află în pragul unei crize economice. Ungaria trebuie să rămână în afara războiului și să protejeze siguranța materială a familiilor” - a declarat Viktor Orbán, citat de MTI. Această măsură - ca și în cazul stării de urgență declarate în timpul pandemiei - va permite guvernului să reacționeze imediat și să protejeze Ungaria și familiile maghiare prin toate mijloacele posibile, a explicat premierul.
Potrivit aceleiași surse, Viktor Orbán i-a propus președintelui Consiliului European, Charles Michel, ca inițiativa Comisiei Europene privind cel de-al 6-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei să nu fie inclusă pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a Consiliului, care va avea loc la sfârșitul lunii mai.
Într-o scrisoare transmisă agenției ungare de presă citate, prim-ministrul a scris că sancțiunile propuse, dacă vor fi adoptate, vor provoca imediat, în Ungaria, întreruperi grave ale aprovizionării și vor submina interesele vitale ale țării în materie de securitate energetică: prețurile la carburanți ar crește cu aproximativ 55-60%, într-un moment în care prețurile la energie sunt deja la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, și nici gospodăriile ungare, nici economia în ansamblu nu pot suporta un astfel de șoc al prețurilor, a scris Orbán. El precizează că Ungaria rămâne puternic dependentă de importurile de energie din Rusia, în ciuda investițiilor majore făcute pentru diversificarea rutelor și a surselor, care au redus ponderea importurilor de țiței rusesc de la peste 90%, în anul 2010, la 64%, în anul 2021.
“Deși, de la Comisia Europeană am primit indicii încurajatoare că planul REPowerEU, prezentat în data de 18 mai, oferă o soluție adecvată la problemele Ungariei, în evaluarea preliminară am constatat că acesta nu abordează în mod concret și cuprinzător problemele grave ridicate de Ungaria”, a mai scris premierul ungar.
Unul dintre principalele obiective ale planului, așa cum înțelege partea ungară, este să reducă rapid dependența UE de combustibilii fosili de proveniență rusească. Cu toate acestea, nu se stabilește un pachet financiar pentru statele membre cele mai afectate, care nu au acces la mare. De asemenea, nu oferă niciun indiciu cu privire la cum și când vor fi finanțate nevoile urgente de investiții pentru a înlocui petrolul rusesc, a explicat șeful guvernului de la Budapesta, conchizând că “este vital ca fondurile UE să fie puse la dispoziție pentru investiții în tehnologiile de tranziție și în infrastructură”.
Utilizarea coeficientului inițial de alocare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (PNRR), conceput pentru a sprijini statele membre cele mai afectate de impactul pandemiei COVID-19 asupra economiilor lor, ar însemna, de fapt, că resursele vor fi deturnate tocmai de la acele state membre care au cea mai mare nevoie de ele, consideră Orbán.
“Până acum, unitatea noastră a fost cea mai importantă valoare în fața agresiunii Rusiei în Ucraina. În acest spirit, am sprijinit adoptarea celor 5 pachete de sancțiuni anterioare și am colaborat cu Comisia pentru a găsi o soluție la problemele noastre în ce privește cel de-al 6-lea pachet. Ne-am angajat să continuăm negocierile cu o abordare pragmatică și orientată spre rezultate”, a declarat premierul ungar.Acesta a mai transmis că Ungaria nu va fi în măsură să accepte cel de-al 6-lea pachet de sancțiuni până când nu vor fi soluționate toate problemele cheie în cadrul negocierilor, deoarece “soluțiile trebuie să preceadă sancțiunile”.
Or, având în vedere gravitatea problemelor încă nerezolvate, este puțin probabil ca o soluție cuprinzătoare să fie găsită înaintea reuniunii extraordinare a Consiliului European, din perioada 30-31 mai.
“Sunt convins că, în absența unui consens, ar fi contraproductiv să discutăm pachetul de sancțiuni la nivel de lideri. Aceasta nu ar face decât să evidențieze diviziunile noastre interne fără a oferi o șansă reală de a ne rezolva divergențele”, a scris prim-ministrul ungar, sugerând că această chestiune nu ar trebui să se afle pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a Consiliului European.
ILEANA SANDU
