Centru al românismului de când se știe, Deda a pus mare însemnătate pe dezvoltarea școlii. Prin eforturi conjugate, comunitatea locală a obținut rezultate remarcabile în domeniul educației școlare. Suntem la final de an școlar și poate ar fi bine să schițăm un portret al Dedei studioase...
- Avem o unitate de învățământ reprezentativă, Liceul Tehnologic “Vasile Netea”. În total, pe comună, de la grădinițe și până la liceu studiază 980 de elevi. Numai la grădinița cu program prelungit sunt 62 de copii. Anul acesta vor absolvi două clase a XII-a, respectiv de științe ale naturii și prelucrare a lemnului, cu un careu festiv organizat joi. 26 mai. Încă o promoție, două clase de absolvenți se adaugă pleiadei de liceeni din Deda. Liceul în sine este o unitate școlară de mare tradiție; avem și acolo un proiect de modernizare și ridicare a unui etaj. La Bistra Mureșului funcționează cu școala I-IV și grădinița, la fel în Filea. Realizăm și o creșă prin CNI. Avem deja terenul repartizat. Creșa cuprinde două grupe a câte 20 de copii. Este o bază materială puternică orientată atât spre școala teoretică, cât mai ales spre învățământul profesional. Eu, personal, am acordat întotdeauna prioritate dezvoltării învățământului și educației de calitate. De la Toplița, la Reghin, suntem singura comună cu liceu, fapt ce constituie o mândrie pentru întreaga comunitate.
- De o bună bucată de vreme s-au depus eforturi pentru obținerea statutului de stațiune turistică pentru comuna Deda. Aceste eforturi par aproape de a-și arăta toate roadele și deși unele dintre acestea sunt deja vizibile, aș dori, pentru cititori, o mai bună plasare a lor în spațiu și timp.
- În urmă cu doi ani de zile am realizat acel proiect referitor la atribuirea statutului de stațiune turistică. Se prea poate ca pandemia să fi pus frână dezvoltării proiectului nostru, blocând lucrurile din mersul lor firesc. În momentul de față ne aflăm în situația în care avem completată strategia de dezvoltare a acestei stațiuni turistice, avem chiar o monografie a stațiunii și cel mai important, avem asigurate locurile de cazare cerute prin baremul de atestare. Mă refer la cele peste 20 de locații în care sunt acreditate 120 de paturi. Aceasta era o cerință fundamentală pentru obținerea statutului respectiv. Pot să vă informez că datele ultimei locații a unei case de vacanță au fost deja raportate Ministerului Turismului, care urmează să acrediteze și acest obiectiv, săptămâna viitoare; apoi, este rândul Guvernului României să adopte o ordonanță de guvern privitoare la statutul de stațiune turistică pentru comuna Deda. În ce ne privește, avem deja o ofertă pentru Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) de la un arhitect din județul Mureș și împreună cu proiectanții noștri am stabilit realizarea acestui PUD, care detaliază ceea ce trebuie să conțină viitoarea stațiune. Valea Bistrei este cea mai minunată alegere cu putință pentru stațiune, iar noi ne-am gândit că o pârtie de schi ar fi o modalitate practică și modernă de a valorifica aceste minunății cu care ne-a dăruit Creatorul. Ce-i drept, acolo avem un teren protejat, prin proiectul Natura 2000, dar din discuțiile purtate cu cei de la Garda de Mediu, este posibilă realizarea proiectului nostru. Tot ceea ce înseamnă Valea Bistrei, cu pășune și pădure, a fost trecut pe comuna Deda, sunt deja CF-urile făcute și avem îndeplinite toate condițiile pentru funcționarea stațiunii. Stațiunea ar însemna o creștere a nivelului de viață prin potențarea și mai buna exploatare a fermelor de animale, vaci cu lapte, vaci de carne, dar și creșterea importanței micilor cultivatori, care vor avea o piață decentă de desfacere a produselor lor. Așa cum văd eu situația, stațiunea aduce nu doar beneficii turiștilor, dar și venituri mai mari și sigure pentru dedeni. În timp, vom ajunge la dezvoltarea unor noi locații pentru cazare, care, la rândul lor, cer noi disponibilități de hrană și aduc oportunități sporite pentru consătenii mei. Nu mai pomenesc de toate celelalte asigurări logistice necesare, de produsele meșteșugărești și tradiționale care pot găsi un vad permanent de distribuire. Proiectata pârtie de schi, de 1,4 km, de la Scaunul Domnului până jos, în Valea Bistrei, are o situare care permite, chiar și la această dată târzie, de început de vară, practicarea schiului, căci zăpada este încă prezentă acolo. Deci, cu puțin noroc, chiar și fără mijloace artificiale, am avea sezon de schi din octombrie și până în iunie.
- Planurile pe cale de a se realiza, prin intermediul stațiunii turistice, sunt mai mult decât promițătoare. Cum vă cunosc, nu sunteți persoana care pune toate ouăle într-un singur coș, lucru care presupune și alte strategii de dezvoltare...
- Desigur, noi plănuim dezvoltarea comunei din toate punctele de vedere, fapt care reține tineretul la noi în comună, lucru dovedit prin creșterea numărului de case noi și creșterea numărului populației. Astfel, constatăm cam 300 de persoane la capitolul creștere populație! Stațiunea este un prilej nou de dezvoltare, dar nu singurul prilej de dezvoltare pe care-l avem în vedere!
- Unul dintre impedimentele dezvoltării lumii noastre rurale constă în starea aproximativă a înscrisurilor de proprietate. Cum stă Deda în acest domeniu, pe fondul așteptatei stațiuni și chiar a pârtiei de schi?
- Avem o pășune de 55 ha care recent, adică acum 3-4 luni, a fost trecută în CF, pădurea este în proprietatea noastră, mă refer la toate cele 1.400 ha de pădure, iar fâșia necesară pârtiei, cam 24 ha de pădure ar trebui defrișată, este tot proprietatea noastră. Așa că, avem speranța de a obține avizele necesare...
- Ați rostit, nomina odiosa, cuvântul defrișare...
- Toată exploatația noastră forestieră se face strict conform amenajamentului silvic, care se face din zece în zece ani. Orice tăiere, mai abitir defrișarea de care facem vorbire, se face doar cu împădurirea aferentă, asta fără a ține cont de reîmpădurirea realizată pe cale naturală, prin semințișul natural al pădurii. În fapt, întreaga suprafață de pădure a comunei Deda este administrată de ocoalele de stat Răstolița și Lunca Bradului, iar ei au acolo o întreagă strategie de regenerare a suprafețelor de pădure.
- Pandemia, mai nou războiul, creșterea alarmantă a prețurilor la alimente și utilități aduc nori negri pe cerul vieții oamenilor. Cum îi ajută primăria Deda pe cei defavorizați, fie prin propria lor nerozie, fie prin adversitățile sorții?
- Comuna noastră resimte și ea aceste adversități. Cu toate acestea, avem puține ajutoare sociale acordate. Multe dintre familiile de romi, care erau clienți cvasipermanenți pentru ajutoarele sociale, au plecat la muncă în străinătate și la revenire și-au construit case care concurează cu cele ale înstăriților români. În ciuda necazurilor, eu nu văd lumea ca fiind extrem de îngrijorată, poate și din cauza puterii financiare ridicate a comunei. Agricultura este ocupația viitorului și combinația pe care am reușit-o, la Deda, cu creșterea animalelor și exploatarea pădurii, pare câștigătoare. Desigur, sunt și 42 de persoane care nu au un acoperiș deasupra capului și beneficiază de ajutorul Centrului Medical-Social al comunei Deda. Faptul că avem doar 22 de dosare de ajutor social este de la sine grăitor. Dedenii sunt cunoscuți pentru hărnicie și pricepere, pentru felul ingenios și câștigător în care fac față provocărilor vieții.
- Spre final, trecând de la una la alta, am scăpat, poate, din vedere unele lucruri care se cereau neapărat menționate...
- Ar fi multe de spus. Deda s-a dezvoltat foarte mult. Recent, în centrul civic al comunei am realizat lucrări de eliminare a cablurilor aeriene de curent electric și telefonie, prin trecerea lor în subteran: O investiție a comunei Deda de peste 500 mii lei. Paralel am realizat și o îmbunătățire a tensiunii electrice pentru toată comuna prin revizuirea și realizarea a 400 de noi branșamente și introducerea stâlpilor și cablurilor potrivit noilor reglementări, cu un singur fir și de grosime necesară. Dincolo de existența acestor reglementări, se impunea realizarea lucrărilor și din cauza vântului puternic care coborând pe versanți ne-a creat adesea probleme prin ruperea și alipirea cablurilor. Personal, văd comuna Deda ca pe un viitor centru administrativ de pe toată Valea Mureșului Superior, dar până atunci, sunt mulțumită că am reușit să asigur consătenilor mei un trai decent și frumoase perspective de dezvoltare. În cei peste douăzeci de ani, de când conduc această comunitate, am făcut lucruri bune și am mulțumirea că las în urmă o comunitate prosperă căreia îi doresc multă sănătate și putere de muncă și pe care o asigur de adeziunea mea necondiționată la dezvoltarea ei pe noi trepte de bunăstare.
CORNEL GROZA
