Asociația ARCUS din Târgu Mureș a reușit, în urma unui proiect de intervenție de urgență, finanțat de Institutul Național al Patrimoniului, să salveze de la prăbușire Biserica Luterană din satul Filitelnic (comuna Bălăușeri), construită în secolul al XV-lea, în stil gotic, ale cărei bolți erau deja căzute, iar pentru punerea în valoare a sitului a fost înființat aici un centru cultural.
Biserica a fost construită în secolul al XV-lea, în stil gotic, are un cor poligonal și un turn pentru clopotniță, iar în anul 1780, corul și sala au fost acoperite cu bolți în cruce, cu arce dublouri.
Fortificația care înconjoară biserica și turnul are o incintă poligonală, mai are un turn al porții, construit în anul 1653, și un alt turn de apărare, la nord de biserică.
Din datele parohiei evanghelice, acoperișul turnului a fost refăcut în 1787, iar în 1969 s-au făcut reparații majore la turn și biserică. Începând cu anul 1980, când comunitatea săsească a început să emigreze în Germania, și mai ales după 1990, când s-a produs o plecare în masă a sașilor, biserica s-a degradat considerabil, bolta sălii s-a prăbușit parțial, iar turnul și zidul de incintă s-au degradat.
În urmă cu un an, Asociația ARCUS din Târgu Mureș a decis să restaureze ansamblul fortificat din Filitelnic, constând în biserică, școală, casa parohială sub care se află și o cramă, accesând fonduri pentru intervenții de urgență. Acestei asociații i s-au alăturat și o serie de voluntari din străinătate, unul fiind chiar un tâmplar pensionar, care a reușit să refacă întreaga tâmplărie a clădirii școlii, ferestre și obloane, după tehnica în care au fost construite inițial.
După o cercetare care a fost efectuată în sit de Unige Bencze, coordonatorul șantierului arheologic, și de arheologul Ștefan Vasilache, a fost identificată în partea estică a bisericii gotice actuale o absidă semicirculară timpurie, aparținând unei prime biserici despre care nu există prea multe informații.
“S-au cercetat trei inhumații, fără inventar, aparținând cel puțin la două orizonturi de înmormântare, unul aflându-se chiar sub zidul nordic, sub intrarea sacristiei bisericii gotice.
Partea nordică a actualei biserici a fost construită parțial peste o biserică veche, însă zidul nordic al acestei biserici probabil se continuă în afara bisericii actuale - ceea ce ne indică că acesta a fost construit după înhumarea respectivă. S-a cercetat și cripta situată sub sacristie, însă, din păcate, aceasta fusese deja curățată înaintea noastră, în anii 1950 sau cel târziu în 1970. Printre numeroasele intervenții ulterioare construcției bisericii, de altfel documentate în anii 1580, 1655 și 1972, enumerăm: o groapă de mari dimensiuni săpată chiar în fața altarului și alte gropi săpate pe lângă zidul sudic, respectiv gropile de fundare ale stâlpilor de susținere a bolții de cărămidă a absidei. Astfel, aceste intervenții moderne au modificat interiorul bisericii și au avut ca rezultat distrugerea înhumărilor timpurii și a nivelurilor de călcare, reducând semnificativ informațiile necesare cercetării arheologice”, se arată în raportul arheologilor.
Restauratorul de pictură murală Kiss Lorand a afirmat că lucrează de 22 de ani în Transilvania în domeniu și că a făcut parte din echipa care a intervenit la ansamblul bisericii fortificate din Filitelnic.
“Am avut un proiect finanțat de Institutul Național al Patrimoniului prin fondul Timbrului Monumentelor Istorice și scopul intervenției a fost consolidarea structurală a bolții bisericii, care era în stare de precolaps. Deci era o situație în care nu am putut utiliza în nicio formă biserica, neputând permite accesul în ea. Am avut un ajutor, cineva a scris un proiect care a fost trimis la Institutul Național al Patrimoniului, proiectul a câștigat și a fost începută implementarea acestuia. Proiectul s-a derulat în a doua jumătate a anului curent. A fost un proiect de relativ scurtă durată și este, de fapt, o intervenție de urgență. Concret, s-a realizat consolidarea. În biserica evanghelică din Filitelnic erau probleme serioase structurale din cauza cărora o parte a bolții s-a prăbușit și cealaltă era în stare de precolaps. Aceste bolți în stare de precolaps au fost consolidate, asigurate astfel încât deja biserica poate fi utilizată. Deci poate fi permis accesul oamenilor în biserică”, a declarat, pentru Agerpres, restauratorul Kiss Lorand.
El spune că a fost o intervenție destul de delicată, fiind această stare de precolaps și, deși ansamblul din Filitelnic este unul mic, comparativ cu bisericile fortificate din Transilvania, s-au depus eforturi pentru a fi salvat.
“Avem cam 250 de biserici și biserici fortificate evanghelice în Transilvania, preponderent în sudul Transilvaniei. Ansamblul bisericii din Filitenic nu este unul din cele mai reprezentative, este unul de dimensiuni mai modeste, dar oarecum, asociația noastră l-a înfiat pentru 50 de ani. În interiorul bisericii sunt picturi medievale, inscripții, o cristelniță medievală. Sunt planuri, în sensul că ceea ce am conceput noi și am implementat în decursul a 10 ani a fost crearea unui loc unde pot fi ținute workshop-uri sau tabere. Pot fi derulate activități în domeniul monumentelor istorice, în domeniul restaurării, domeniul artistic sau educațional. Aceste activități deja le derulăm în clădirea școlii, care a fost amenajată, au fost create acolo spații de dormit, spații de conferințe, săli și așa mai departe. Asociația se numește ARCUS și a închiriat pentru 49 de ani tot ansamblul, însemnând biserica, școala confesională și casa parohială și terenurile aferente”, a precizat restauratorul.
În spațiile restaurate a fost amenajat și un mic muzeu al comunității săsești.
Anna Beres, cea care ne-a condus prin incinta fortificată, s-a reîntors din Germania, acolo unde locuia de la vârsta de 14 ani, a cumpărat o casă la Filitelnic și și-a propus să se implice activ în viața satului.
“M-am născut la Sovata, am 46 de ani. De un an, am cumpărat casa în Filitelnic, o casă săsească, puțin degradată, ca multe altele din Transilvania, aș zice. Am ajuns aici din întâmplare. Casa necesită investiții, de 7 ani nu a stat nimeni în ea, dar vreau să mă stabilesc aici. Vreau să vin înapoi, când am avut 14 ani, părinții mei au mers în Germania și acum eu vin înapoi. O să vedem ce putem să realizăm din planurile ce le avem pentru că vrem să facem aici un centru de învățământ pentru tâmplari. Ideea a pornit pentru că nu sunt muncitori care să știe meserie și ne-am gândit să facem aici așa ceva, fiindcă aici este școala, parohia și să le folosim cumva”, a arătat Anna Beres.
Potrivit Annei Beres, dacă tâmplarul austriac Georg Fritch a reușit să mobilizeze comunitatea locală să participe voluntar la proiectul de reabilitare și ea va putea să facă ceva, mai ales că este în scopul conservării și promovării turismului. (Agerpres)
