Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat vineri, la Alba Iulia, că, din luna iulie, funcționarii care solicită cetățenilor copii după acte emise de instituții ale statului român sau dosar cu șină vor putea fi cercetați disciplinar.
“Legea pe care am inițiat-o în calitatea mea de deputat, și care a ajuns la maturitate, a fost votată de Parlament și promulgată de președintele Iohannis, impune câteva interdicții asupra administrațiilor publice, centrale și locale, și asupra instituțiilor de drept public - universități, companii de utilități. Despre ce interdicții este vorba? Nu au voie să solicite copii după acte emise de instituții ale statului român, nu au voie să găzduiască xerox-uri în incintele instituțiilor, (...), nu au voie să mai solicite dosar cu șină și produse de papetărie. O să spuneți că e o chestiune minoră, dar simbolic...”, a afirmat Sebastian Burduja, într-o conferință de presă.
Ministrul a menționat că există un termen de implementare, de șase luni.
“Deci, din iulie, practic, cetățenii care sunt puși în fața unei asemenea solicitări din partea funcționarilor pot să invoce prevederile legii, iar respectivii funcționari se fac vinovați de încălcarea legii. Deci, pot fi cercetați disciplinar și, în funcție de gravitatea faptelor, dacă o fac cu intenție sau fără, se poate merge mai departe”, a afirmat Sebastian Burduja.
La remarca unui jurnalist că s-ar putea ca în unele instituții să fie imposibil momentan de implementat
această lege, deci să existe un flux digital între anumite servicii, ministrul a punctat că au fost lansate procedurile de achiziție publică pentru realizarea unui cloud guvernamental, care va include și o platformă națională de interoperabilitate.
“Legea interoperabilității, de asemenea trecută de Parlament și promulgată, impune pentru prima dată sancțiuni instituțiilor care nu-și interconectează bazele de date. E adevărat, nu se va putea pe termen scurt. În același timp, pentru instituțiile care au în continuare proceduri și țin arhiva în format fizic, în loc să ceară copii de la cetățeni, vor lua actele emise de statul român, actele în original, și vor face copii funcționarii. Nu îi vor pune pe cetățeni pe drumuri. E un mic câștig. Dar până rezolvăm partea tehnică, cloudul guvernamental, platforma de interoperabilitate, este o viață un pic mai bună pentru cetățeni, în sensul în care statul le face copia după actul emis tot de către stat, nu îi mai pune pe ei pe drumuri”, a explicat Sebastian Burduja.
Ministrul a precizat că 2026 este termenul din PNRR pentru operaționalizarea acestui cloud guvernamental, dar că se așteaptă ca primul centru de date și primele aplicații din cloud să fie realizate până la finalul acestui an.
“Dar pentru ca românii să simtă efectiv că nu mai sunt puși pe drumuri între ghișee, 2026 este un orizont de timp rezonabil”, a mai afirmat Sebastian Burduja, care a efectuat vineri o vizită de lucru în județul Alba. (Agerpres)
CIOLACU: “VA TREBUI SĂ REDUCEM IMPOZITAREA MUNCII ȘI VA TREBUI SĂ MĂRIM IMPOZITAREA CAPITALULUI“
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, vineri, că trebuie redusă impozitarea muncii și mărirea impozitării capitalului pentru a reveni la o “echitate socială”.
“Echitatea socială este menirea noastră să o facem și nu menirea dreptei. Asta nu înseamnă că venim cu taxe mai mari, asta înseamnă că va trebui să reducem impozitarea muncii și va trebui să mărim impozitarea capitalului. Va trebui să explicăm foarte clar aceste lucruri și să creăm pârghiile care ne duc la închiderea unei discrepanțe între pătura de jos și pătura de sus. Dacă vom merge în continuare fără o politică echitabilă social, la un moment dat se va reveni la o criză socială. (...) Nu există să ai venituri excepționale și statul să nu ți le impoziteze suplimentar pe perioada cât timp ai aceste venituri suplimentare. Nu poți să beneficiezi de bani de la stat pentru că este pandemie și tu să faci venituri extraordinare și nimeni să nu ți le impoziteze. Nu poți să câștigi într-o criză energetică de la noi, toți și nimeni să nu te impoziteze. Trebuie să lămurim aceste lucruri. Nu sunt impozite în plus, sunt echități sociale pe care trebuie să le așezăm și să le explicăm foarte bine românilor. Dacă nu vom face acest lucru noi, Partidul Social Democrat și cel mai mare partid în România, nimeni altcineva nu o va face”, a declarat Ciolacu, la Zalău. (Agerpres)
PRIVAȚII DIN DOMENIUL SILVIC, REACȚIE LA PROTESTUL ROMSILVA
Fondul forestier național nu este administrat doar de ocoale silvice de stat, ci și de ocoalele silvice de regim, care administrează proprietățile forestiere private și care sunt, în marea lor majoritate, SRL-uri, iar veniturile Romsilva provin din încasări de la mediul privat, susțin reprezentanții Asociației Forestierilor din România (ASFOR), într-un comunicat transmis, luni, Agerpres.
“Protestul declanșat de sindicate în legătură cu modificarea legislației în cazul regiilor naționale și, mai concret, de reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, a generat o serie de reacții în spațiul public, ideea de privatizare și vânzare a pădurilor statului către firme private (SRL-uri) fiind una dintre cele mai pregnante (...). Din neatenție sau din necunoștință de cauză, organizatorii protestului au înfierat și au indus opiniei publice un sentiment de ură împotriva mediului privat de afaceri din România (SRL-uri), uitând că fondul forestier nu este administrat doar de ocoale silvice de stat, ci și de ocoalele silvice de regim, care administrează proprietățile forestiere private, și care sunt, în marea lor majoritate, SRL-uri. În același timp, 90% din lemnul României este exploatat și valorificat de societăți comerciale (SRL), iar, dacă vorbim strict de exploatare, vorbim de SRL-uri cu acționariat 100% românesc. Veniturile Romsilva provin din încasări de la mediul privat (SRL-uri). În aceste condiții, considerăm că acest atac nejustificat asupra mediului de afaceri privat, partener al Romsilva și al statului român, este incalificabil”, atrage atenția ASFOR.
Potrivit sursei citate, pădurile aflate în proprietatea statului, în suprafață de 3,1 milioane de hectare, din cele 6,7 milioane hectare de pădure administrate în România, nu pot fi înstrăinate și nici administrate prin firme private, iar reorganizarea regiilor naționale trebuie să clarifice faptul că rolul de arbitru și de jucător într-o piață concurențială nu poate fi îndeplinit de aceeași entitate.
“Vorbim despre un principiu aplicat la nivelul UE, un principiu OECD care a fost transpus și în legislația românească. Orice activitate comercială trebuie organizată pe principiile economiei libere. Ceea ce este important de știut este faptul că, în cazul RNP Romsilva, chiar dacă va fi făcută o separare a activităților de serviciu public (arbitru) de activitățile comerciale (jucător), în ceea ce privește tipul de proprietate, ambele vor rămâne în proprietatea și gestiunea statului. Recursul la infracționalitatea silvică în contextul reorganizării RNP Romsilva este spectaculos și atractiv pentru public. Nu trebuie, însă, să uităm cine administrează pădurile și cine are astăzi toate atributele - arbitru și jucător. Trebuie să avem în vedere că în fiecare domeniu economic există infracționalitate, fenomenul infracțional din domeniul forestier nu este mai mare decât în alte domenii, ci este mai sensibil pentru public. Inclusiv din acest motiv, al senzitivității publicului, statul a luat o serie de măsuri de prevenire și control, astfel încât, astăzi, sectorul forestier și cel de prelucrare a lemnului a ajuns să fie unul dintre cele mai controlate de către instituțiile statului”, consideră Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
În viziunea asociației, dacă statul român dorește să facă această reorganizare a regiilor sale, “îi solicităm să o facă corect, coerent, cu specialiști și cu expertiză adevărată, astfel încât, atât statul, cât și angajații, dar mai ales pădurile țării și românii să aibă de câștigat”.
Asociația Forestierilor din România este organizația patronală și profesională a operatorilor economici din exploatări forestiere și industrializarea lemnului, ce reprezintă, promovează, susține și apără interesele economice, juridice și sociale ale membrilor săi în plan național și internațional.
Săptămâna trecută, pe 12 ianuarie, Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva a organizat, în fața sediului Guvernului, un amplu miting pentru salvarea pădurilor proprietate publică a statului de la înstrăinare, la care au participat câteva sute membri de sindicat și invitați din partea asociațiilor profesionale și patronale din domeniu.
Principalele revendicări ale protestatarilor au vizat: retragerea de la Guvern a proiectului de lege pentru modificarea și completarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și exceptarea pădurilor de la aplicarea guvernanței corporative.
Sindicaliștii au afirmat că Executivul a adoptat în mare grabă, în decembrie 2022, un proiect de lege pentru modificarea și completarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, fără respectarea termenelor minimale de dezbatere publică prevăzute de lege, avertizează Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva.
Tot reprezentanții Silva au atras atenția asupra faptului că dacă toate activitățile comerciale ale regiilor autonome vor fi organizate în societăți pe acțiuni sau în societăți cu răspundere limitată, “lemnul românesc va încăpea pe mâinile anumitor grupuri de interese”. (Agerpres)
ÎN DECEMBRIE, ROMÂNII AU CHELTUIT 77 MILIOANE DE EURO ÎN CINCI ȚĂRI DE DESTINAȚIE
Românii au cheltuit, în decembrie 2022, peste 77 milioane de euro, cumulat, în primele cinci țări de destinație - Malta, Regatul Unit, Olanda, Irlanda, Germania, arată un studiu publicat, luni, de Revolut.
Conform sursei citate, topul s-a menținut și în ultimul trimestru al anului trecut, iar valoarea cheltuielilor trimestriale pentru această categorie de servicii a depășit 225 milioane de euro.
“Totuși, la nivelul întregului an, clasamentul țărilor care au atras cele mai mari sume cheltuite de turiștii români a fost Olanda, Regatul Unit, Irlanda, Malta, Statele Unite ale Americii”, susțin autorii studiului.
De asemenea, utilizatorii români ai Revolut au fost și unii dintre cei mai activi turiști din regiune, potrivit sumelor totale cheltuite de turiști cu super-aplicația Revolut, în aceste țări, pe parcursul anului trecut.
Românii s-au aflat pe a doua poziție în rândul turiștilor străini care au mers în Bulgaria, după britanici, în Ungaria, tot pe a doua poziție, după britanici, în Cehia - a patra poziție după polonezi, britanici, slovaci, în Polonia - a opta poziție, după britanici, irlandezi, cehi, lituanieni, germani, spanioli și olandezi.
Eliminarea totală a restricțiilor de călătorie a condus la creșteri importante ale cheltuielilor cu turismul pentru toate generațiile de pasionați de călătorii, dar recordurile au fost marcate de extremele generaționale (18-24 de ani, respectiv peste 65 de ani).
Reprezentanții Generației Z și Baby boomerii au cheltuit, în decembrie 2022, de 3 ori mai mult decât în decembrie 2020 cu Revolut pentru achiziția de servicii turistice (volume ajustate cu creșterea numărului de clienți de pe piața locală).
În același timp, cele mai mari bugete alocate turismului au fost înregistrate la nivelul segmentului 45-54 de ani, cu 285 de euro/ client, în medie, la nivelul lunii decembrie 2022, respectiv 366 de euro în medie/client, pe parcursul ultimului trimestru. La nivelul întregului an, românii care au cheltuit cel mai mult pentru serviciile turistice au fost cei din segmentul 35-44 de ani, cu 660 de euro/client. (Agerpres)
FOSTUL PRIMAR DIN GHEORGHENI, ACTUAL PREȘEDINTE AL ALIANȚEI MAGHIARE DIN TRANSILVANIA, CONDAMNAT PENTRU ȘANTAJ DE CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
Agenția de presă maghiară MTI transmite că fostul primar din Gheorgheni, János Mezei, a fost condamat, vineri, de Curtea de Apel Târgu-Mureș, pentru șantaj. Hotărârea definitivă pronunțată în a doua instanță dispune condamnarea politicianului la trei ani de închisoare, cu suspendare pe o perioadă de patru ani, și interdicția folosirii drepturilor publice timp de cinci ani, relatează MTI. János Mezei deține în prezent funcția de președinte al Alianței Maghiare din Transilvania (AMT). Conținutul hotărârii pronunțate vineri a fost confirmat și de János Mezei agenției ungare de presă MTI. El a declarat: dintre cele trei acuzații, el a fost achitat de acuzația de abuz de putere și instigare la delapidare, fiind condamnat pentru șantaj. În plus, politicianul trebuie să plătească 10.000 de euro daune lui Zsolt Virág, care l-a denunțat. Fosta secretară a primarului a fost și ea achitată de acuzația de delapidare. La sfârșitul lunii ianuarie 2015 a fost începută urmărirea penală al lui János Mezei. În rechizitoriul din mai 2015, Direcția
Națională Anticorupție (DNA) l-a acuzat pe primar de abuz în serviciu, șantaj și instigare la delapidare. Potrivit instanței acuzatoare, Mezei a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu prin vânzarea, în numele orașului, a unui teren aflat în proprietatea Monturist SRL, societate mixtă a administrațiilor locale ale orașului Gheorgheni și sectorului V al orașului Budapesta. Potrivit DNA, terenul de 400 de metri pătrați de lângă lacul Roșu nu putea fi vândut fără acordul proprietarului majoritar din Ungaria. În cadrul procesului, municipalitatea sectorului V a afirmat că nu se consideră prejudiciată. DNA a considerat șantaj faptul că primarul, în calitate de acționar minoritar al Monturist SRL, a cerut directorului executiv al societății - care a depus plângerea împotriva lui - să demisioneze. În privința infracțiunii de instigare la delapidare, acuzații au considerat că fapta a fost comisă în momentul în care primarul, în timpul anchetei penale, i-a cerut secretarei biroului său să îi aducă înregistrarea video a unei ședințe a consiliului local. (MTI)
