Premierul ungar Viktor Orbán a îndemnat marți Uniunea Europeană să finanțeze ridicarea de garduri la granițe, relansând o idee considerată mult timp inadmisibilă, înaintea unui summit al liderilor UE consacrat reducerii imigrației ilegale, relatează Reuters, conform Agerpres.
Summitul celor 27 de lideri ai statelor din UE a fost convocat după ce Austria și Țările de Jos s-au plasat în fruntea unui cor de plângeri privind intensificarea sosirilor de migranți, notează Reuters. Agenția UE pentru granițe Frontex a raportat că anul trecut s-au înregistrat 330.000 de treceri ilegale, cel mai mare număr după 2016.
Statele UE sunt profund divizate în legătură cu asumarea sarcinii de a acorda asistență refugiaților pe teritoriu lor și s-au concentrat ani la rând pe întărirea granițelor naționale externe pentru a împiedica sosirile pe rute neoficiale - și adesea letale. Unele țări ca Polonia, Ungaria și Slovenia au ridicat garduri la granițe pentru a-i ține la distanță pe refugiați și migranți, deși Comisia Europeană, care se ocupă de bugetul comun al blocului, a refuzat până acum să plătească pentru astfel de bariere, susținând că acestea ar fi contrare valorilor democratice și drepturilor omului.
Într-o videoconferință înaintea summitului de joi și vineri, alături de omologii săi, din Polonia, Belgia, Finlanda, Malta și Bulgaria, Viktor Orban a cerut UE să finanțeze asemenea proiecte, afirmând că ”gardurile apără întreaga Europă”, potrivit șefului biroului său de presă, citat de MTI.
Pe de altă parte, opt state membre ale UE - Austria, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Malta, Slovacia - au cerut, înaintea summitului UE, suplimentarea din fonduri UE a măsurilor de protecție a frontierelor externe ale Uniunii, accelerarea returnărilor și noi acorduri în materie cu țări terțe.
”În opinia noastră, actualul sistem de azil este defect și folosește în primul rând traficanților cinici, care profită de pe urma nefericirii femeilor, bărbaților și copiilor”, se spune în scrisoarea consultată de agenția de presă austriacă APA. (...) ”Autoritățile naționale și locale au dificultăți în a face față afluxului. Situația este profund îngrijorătoare și necesită atenție politică și măsuri concrete urgente”, subliniază semnatarii.
În același timp, grupurile pentru drepturile omului au criticat abordarea tot mai restrictivă a problemei migrației ca fiind atât ilegală, cât și inumană. Alți critici spun că o astfel de abordare contribuie la atragerea electoratului de extremă dreapta și nu ajută la reglementarea problemei lipsei de mână de lucru într-o Europă îmbătrânită.
