UN AN DE SUFERINȚĂ PENTRU TOATĂ EUROPA!
Nici nu am scăpat bine de pandemia de COVID 19 cu toate restricțiile ei, unele aberante, că acum un an ne-am trezit cu știrea șocantă a începerii inveziei rusești din Ucraina. A trecut un an în care cu toții simțim pe pielea, sau pe buzunarul nostru, efectele războiului din țara vecină, Ucraina. Zeci de mii de civili morți sau răniți, sute de mii de soldați morți sau schilodiți și peste 20% din populația Ucrainei refugiată în Europa, orașe distruse complet sau parțial, milioane de copii afectați de ororile războiului. Asistăm la cea mai cruntă încleștare de la Al Doilea Război Mondial încoace și la cel mai mare val de refugiați din ultimele opt decenii.
La un an de la începerea sa războiului nu pare nicidecum că s-ar sfârși ci dimpotrivă a se înteți. Se vorbește prea puțin despre pace. Agendele internaționale se referă, mai degrabă, la livrarea de arme și la transmiterea de mesaje de forță. Necesare și ele pentru apărarea Ucrainei, fără îndoială. Prea puține voci din lumea civilizată, occidentală, vorbesc însă despre pace. Papa Francisc este poate singurul care, în ultimul an, a vorbit doar despre pace. Emanuel Macron mai poate fi amintit la acest capitol având mai multe încercări de a chema părțile beligerante la dialog sau venind cu timide schițe pentru posibile negocieri de pace.
Să ne rugăm Bunului Dumnezeu pentru pace!
RUGĂCIUNE PENTRU PACE
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ești Izvorul vieții și al păcii în Cer și pe pământ, revarsă harul păcii Tale în lumea tulburată de război și de ură
Stinge neînțelegerile și învrăjbirea dintre oameni și revarsă în inimile tuturor smerenia, pacea și bunătatea
Liniștește pe cei războinici și dăruiește-le înțelepciune
Dăruiește ajutor celor suferinzi, ocrotire celor refugiați sau pribegi și mângâiere celor înstrăinați și întristați, iar nouă tuturor dăruiește-ne voința și puterea de a ajuta cu toată inima pe semenii noștri care suferă din pricina războiului
Cel ce ai spus: Fericiți sunt făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema!, învață-ne să căutăm dobândirea păcii inimii și a păcii între oameni și între popoare, deoarece în inima în care se află pacea, nu mai este vrajbă, iubire de stăpânire sau frică, ci mângâierea Duhului Sfânt, iubire de Dumnezeu și de semeni
Pentru aceasta, cu smerenie ne rugăm Ție, Hristoase Dumnezeule, pentru pacea dintre oameni în fiecare țară, pentru pacea dintre popoare și pentru buna așezare a întregii lumi, ca să viețuim în bună înțelegere și să putem lucra fără împiedicare faptele plăcute Ție, slăvind iubirea de oameni a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin
PESTE 3,5 MILIOANE DE UCRAINENI AU FUGIT DE RĂZBOI PRIN ROMÂNIA. ÎN JUR DE 100.000 AU ALES SĂ RĂMÂNĂ AICI
Începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 22.02.2023, ora 24.00, la nivel național, au intrat în România 3.604.817 cetățeni ucraineni, conform datelor oficiale furnizate de Poliția de Frontieră.
Polonia este țara care a primit cei mai mulți refugiați ucraineni - cifra de 3,2 milioane refugiați a fost atinsă în prima săptămână din aprilie, la aproximativ 2 luni de la începutul războiului.
Majoritatea ucrainenilor intrați în România au plecat însă mai departe, către alte state UE. Conform unui bilanț transmis la sfârșitul lunii octombrie 2022 de MAE, peste 86.500 de cetățeni ucraineni au ales să rămână în țara noastră. În noiembrie 2022, ministrul Muncii anunța că numărul cetățenilor ucraineni cu contracte de muncă în România a ajuns la 6.431. Din totalul celor 6.431 contracte active, 4.287 au fost înregistrate după începerea războiului, pe 24 februarie 2022, restul fiind contracte existente la data declanșării conflictului. Conform datelor centralizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, dintre cei 4.287 de ucraineni care s-au angajat după ce au fugit din calea războiului,
SUA, vârful de lance AL ajutorului pentru Ucraina
Vârful de lance al sprijinului internațional pentru Ucraina în ultimul an, Statele Unite au jucat un rol crucial în ajutorul acordat Kievului pentru a rezista militar împotriva Moscovei, scrie agenția France Presse.
Washingtonul a reușit să formeze rapid o coaliție internațională după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Aceasta a oferit Kievului ajutor militar de zeci de miliarde de dolari, antrenamente pentru trupele ucrainene și a impus sancțiuni economice dure împotriva Rusiei.
Ajutorul internațional pentru Kiev a fost coordonat de grupul de contact pentru Ucraina, care reunește circa 50 de țări conduse de Statele Unite, reunite pentru prima dată la sfârșitul lunii aprilie anul trecut la Ramstein, în Germania.
Ajutorul militar total pentru Kiev oferit de Statele Unite și alte țări ajunge la cel puțin 45 de miliarde de dolari de la începutul conflictului.
Mai mult de jumătate din această sumă a fost furnizată de Statele Unite, utilizând stocurile sale militare și realizând noi comenzi în industria de apărare. A doua variantă evită epuizarea stocurilor americane, însă necesită mai mult timp.
Oficiali americani de la Pentagon au insistat în mod repetat că ajutorul acordat Ucrainei nu va compromite capacitățile de apărare ale SUA.
1.154 lucrează în industria prelucrătoare, 607 în construcții, 508 în hoteluri și restaurante, iar 414 în comerț.
Mai mult de un sfert dintre ucraineni, 1.278, lucrează în București, 428 în județul Bistrița Năsăud, 276 în județul Timiș, 241 în județul Arad și 214 în județul Maramureș.
FRANCE PRESSE, PRINCIPALELE TRĂSĂTURI ALE CELOR DOI LIDERI AFLAȚI ÎN CONFLICT
După un an de război în Ucraina, agenția France Presse trece în revistă principalele trăsături ale celor doi lideri aflați în conflict, președinții rus și ucrainean, Vladimir Putin, respectiv Volodimir Zelenski.
Putin: 70 de ani, fost ofițer al serviciului secret sovietic KGB, aflat la putere la Moscova de peste 20 de ani, considerat de o mare parte a lumii vinovat de război.
Zelenski: 45 de ani, fost actor.
Ciocnirea între armate reliefează diferențele dintre ei.
“Este vorba evident de două tipuri fundamental diferite de conducători. Unul modern, tânăr, neprotocolar, axat pe dezvoltare. Celălalt închis, arhaic, autoritar, cu complexe și idei nebunești”, observă politologul rus Andrei Kolesnikov de la centrul Carnegie.
Sunt născuți în aceeași țară - Uniunea Sovietică. Diferența de vârstă de 25 de ani este însoțită însă de o ruptură între abordări: din perspectiva lui Putin, lupta pentru putere cu nuanțe revanșarde nostalgice; din cea a lui Zelenski, deschiderea către occident și modernitate.
Din 24 februarie 2022, când forțele ruse au atacat Ucraina, opoziția din principiu între cei doi s-a materializat într-o luptă armată care amintește de cea biblică între David și Goliat.
În 2019, când a ajuns președintele Ucrainei, Zelenski nu avea ca experiență politică decât exprimarea opiniilor în rețelele sociale. El și-a păstrat acest obicei și pe timp de război, difuzând în fiecare seară discursuri în format video prin care încearcă să le dea speranțe concetățenilor săi și promite victoria.
Imaginea lui s-a schimbat întrucâtva după un an - este mai tras la față, mai încercănat; ce a rămas la fel este faptul că apare aproape întotdeauna în tricouri kaki. A reușit însă să își creeze o aură națională și internațională, apreciază AFP. Zelenski nu ezită deloc să își încurajeze conaționalii apărând printre ei pe front, cum a făcut în decembrie anul trecut chiar la Bahmut, cel mai fierbinte punct din est.
Politologul ucrainean Anatoli Oktisiuk este de părere că liderul de la Kremlin și-a apreciat complet greșit omologul. “Putin îl trata ca pe un clovn, un comic, un bufon. Invazia (...) este rezultatul subestimării lui Zelenski, al aroganței și lipsei de respect” din partea președintelui rus.
Spre deosebire de oponentul său, Putin nu apare pe teren și pare izolat; de la Kremlin, ține videoconferințe lungi cu miniștrii și alți înalți funcționari, acuzând Ucraina de nazism sau amenințând occidentul. Evită majoritatea angajamentelor publice. Nu s-a apropiat niciodată de front, nu a participat nici măcar la funeraliile vreunui soldat, deși își cultivase de ani de zile - cu demonstrații de judo sau călărind la bustul gol prin taiga - o imagine de bărbat puternic și dur.
BILANȚUL VICTIMELOR CIVILE DIN UCRAINA
De la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia s-au înregistrat cel puțin 18.955 de victime civile, potrivit Oficiului Națiunilor Unite al Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului (OHCHR), transmite The Guardian.
OHCHR a publicat raportul, care citează numărul victimelor ca fiind de 7.199 morți și 11.756 răniți, dar consideră că cifrele reale sunt considerabil mai mari.
Din 24 februarie 2022, când a început atacul armat al Federației Ruse împotriva Ucrainei, până la 12 februarie 2023. Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat 18.955 de victime civile în țară: 7.199 uciși și 11.756 răniți.”
Un total de 697 dintre victimele civile au avut loc în ianuarie 2023, unde datele au indicat că violența a continuat de-a lungul liniei frontului de 1.200 km, dar s-a concentrat în principal în regiunile Donețk, Luhansk și Zaporojie.
Pe tot parcursul lunii ianuarie 2023, a existat o intensitate foarte mare și o tendință de agravare a daunelor cauzate atât instituțiilor medicale, cât și educaționale, a spus OHCHR.
Numărul atât de mare al victimelor civile este rezultatul atacurilor fără discernământ ale Rusiei, atât asupra soldaților cât și asupra civililor.
Majoritatea civililor afectați, au fost victime ale utilizării armelor explozive cu efecte pe suprafață extinsă, inclusiv bombardamente de artilerie grea, sisteme de lansare multiplă de rachete, rachete și lovituri aeriene, a spus OHCHR, adăugând că consideră că cifrele reale sunt considerabil mai mari.
Peste 8 milioane de ucraineni, 20% din întreaga populație a țării s-au refugiat în țările Europei de la începutul invaziei ruse.
(Surse: Agerpres și Francepresse)
