Într-o zi, Stalin a prins o găină, a strâns-o cu putere și a început să-i smulgă penele. Găina țipa de durere și încerca să scape, dar în zadar. Stalin a reușit să-i smulgă toate penele și, odată operațiunea încheiată, le-a spus ajutoarelor sale: „Acum, priviți ce se întâmplă.”
A pus găina jos și s-a dus să aducă grâu. Găina, îndurerată și sângerând, atrasă de Stalin, care o ademenea cu grăunțe, a început să-l urmeze, pas cu pas. Stalin s-a întors către ajutoarele sale, surprinse de ceea ce vedeau, și a spus: „Așa – cu ușurință – sunt guvernați proștii. Ați văzut cum mă urma găina, în ciuda durerilor pe care i le-am provocat. Majoritatea oamenilor sunt așa, își urmează conducătorii și politicienii, în ciuda tuturor durerilor pe care aceștia li le provoacă, doar ca să primească un cadou de nimic sau niște mâncare pentru câteva zile”.
Memoria oamenilor este întotdeauna scurtă. Oamenilor nu le trebuie mult timp ca să uite. Nu le trebuie mult ca să fie păcăliți și cumpărați. Le-a trebuit puțin ca să uite că, întotdeauna, în război, popoarele sunt cele care îndură și suferă, popoarele care, și în zilele noastre, sunt înarmate de cei puternici și puse să lupte unele împotriva altora, prostite că luptă, chipurile, în numele patriei sau al vreunui ideal. Lăsând la o parte războiul, dacă se ivește vreun ins care se înfățișează lumii ca înțelept, virtuos, cinstit, imediat îi acordăm încredere. De ce, oare, ne domină prostia, cu atâta încăpățânare?
Italia, susținea Pasolini, este o țară (…) unde totul se schimbă pentru a rămâne la fel. Poate pentru că suntem, cu adevărat, o țară fără memorie, o țară fără grijă de propria istorie. Sau poate pentru că e mai confortabil să fii așa, e mai simplu, e mai ușor. E mai ieftin să uiți și să te lași înșelat.
(sursa și foto - https://www.facebook.com/people/Professor-X/)
Traducere de ILEANA SANDU
N. trad. Titlul ne aparține.
