Ministrul ungar al justiției, Judit Varga, a declarat miercuri noapte că Budapesta va lupta la Curtea de Justiție a UE pentru a apăra o lege a educației despre care Bruxellesul afirmă că discriminează oamenii pe baza orientării sexuale și identității de gen, relatează joi Reuters.
Într-o postare pe Facebook, Varga a anunțat că a depus o cerere reconvențională la instanță pentru ca guvernul să rămână la poziția sa conform căreia educația este o chestiune ce trebuie decisă de guvernele naționale.
Campania anti-LGBT a prim-ministrului Viktor Orban a escaladat în iunie 2021 când parlamentul, dominat de partidul său Fidesz, a adoptat o lege care interzice folosirea materialelor considerate ca promovare a homosexualității și schimbării de gen în școli.
Guvernul a spus că legea are ca scop protejarea copiilor și nu vizează comunitatea LGBT.
“Așa cum am făcut până acum, vom merge până la capăt dacă este vorba despre protejarea copiilor noștri”, a spus Varga, adăugând că susținerea legislației este necesară și măsuri ulterioare ar urma să fie luate. Ea nu a precizat care vor fi.
Confruntarea vine într-un moment în care Bruxellesul a suspendat deblocarea a miliarde de euro din fondurile UE atât de necesare pentru Ungaria până când Budapesta implementează reforme pentru a îmbunătăți independența sistemului judiciar și combaterea corupției.
Comisia Europeană a trimis Ungaria la Curtea de Justiție a UE cu privire la legea anti-LGBT la jumătatea anului 2022.
Comisia a considerat că legea încalcă regulile pieței interne a UE, drepturile fundamentale ale indivizilor și valorile UE.
“Propaganda de gen nu este doar (...) vorbărie curcubeu, ci cea mai mare amenințare la adresa copiilor noștri. Vrem să ne fie lăsați copiii în pace (....). Genul ăsta de lucruri nu-și au locul în Ungaria și mai ales nu în școlile noastre”, a declarat Orban, într-un discurs rostit luna trecută. (Agerpres)
Georgia: Manifestațiile antiguvernamentale vor continua
Partidele de opoziție din Georgia au anunțat joi că vor continua să manifesteze împotriva guvernului în pofida retragerii unui proiect de lege considerat represiv care a declanșat mitinguri masive la Tbilisi, transmite AFP.
Mobilizarea “nu se va opri atât timp cât nu va exista garanția că Georgia este ferm angajată pe o cale pro-occidentală”, au precizat mai multe partide de opoziție într-o declarație comună, anunțând un nou miting pentru joi seara.
“Cerem eliberarea imediată a zecilor de manifestanți care au fost arestați” la protestele de marți și miercuri, au adăugat partidele de opoziție.
Manifestații masive au avut loc marți și miercuri seara la Tbilisi pentru a protesta împotriva votării în Parlament a unui proiect de lege privind “agenții străini” similar unui text în vigoare în Rusia. Poliția a dispersat protestatarii cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă.
Confruntat cu această mobilizare de amploare, partidul la putere Visul Georgian a anunțat joi retragerea proiectului de lege.
Textul prevedea că organizațiile care primesc peste 20% din finanțare din străinătate vor fi obligate să se înregistreze ca “agenți străini”, sub sancțiunea unei amenzi.
Aceste manifestații se înscriu într-un context mai larg de criză politică în această țară din Caucaz, observă AFP.
Georgia, fostă republică sovietică, marcată de o intervenție militară rusă în 2008, aspiră în mod oficial să adere la UE și NATO, o direcție adoptată după “Revoluția trandafirilor” din 2003.
Această revoluție l-a adus la putere pe pro-occidentalul Mihail Saakașvili, care se află acum în opoziție și în închisoare, de unde denunță o răzbunare politică.
Dar mai multe măsuri recente ale guvernului actual, precum proiectul de lege privind “agenții străini”, au pus sub semnul întrebării menținerea aspirațiilor pro-occidentale, opoziția acuzându-l că susține Moscova. (Agerpres)
Așa-zisul lider al Transnistriei susține că a dejucat o tentativă de asasinare a serviciilor secrete ucrainene
Transnistria - regiune separatistă din estul Republicii Moldova - a anunțat ieri că a dejucat o tentativă de asasinare a liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a transmis agenția de presă oficială rusă RIA Novosti, citată de Reuters. RIA Novosti citează oficiali de securitate transnistreni care susțin că tentativa de asasinat a fost comandată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Nu este clar deocamdată dacă aceștia au prezentat dovezi care să le susțină acuzațiile, notează Reuters.
“Ministerul Securității Statului al Republicii Moldovenești Nistrene informează despre prevenirea unui atac terorist. Crima, ordonată de SBU, era pregătită împotriva unui număr de oficiali transnistreni. Suspecții au fost reținuți. Ei fac depoziții”, se arată în comunicatul de presă al ministerului, citat de RIA Novosti. Atacatorii ar fi pregătit un atac terorist în centrul Tiraspolului și, pe lângă eliminarea liderilor transnistreni, mizau pe un număr mare de victime, notează agenția de presă rusă. (Agerpres)
Atac masiv cu rachete asupra Ucrainei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat joi noul val de atacuri rusești și a declarat că Moscova `nu va evita responsabilitatea', denunțând totodată `tacticile mizerabile' ale acesteia prin astfel de lovituri, transmit Reuters și AFP.
“Inamicul a lansat 81 de rachete într-o nouă încercare de a-i intimida pe ucraineni, utilizându-și din nou tacticile mizerabile”, a afirmat președintele ucrainean pe Telegram. Atacurile au vizat Kievul și nouă regiuni din centrul, sudul și vestul țării, a adăugat el, specificând că apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 34 din cele 81 de rachete lansate de Moscova.
A fost vizată infrastructura critică și clădiri rezidențiale în atacul masiv cu rachete din noaptea de miercuri spre joi, a indicat Zelenski într-o declarație postată pe aplicația de mesagerie Telegram.
Conform celui mai recent bilanț, în regiunea Lvov (Lviv, vest), cel puțin cinci persoane au fost ucise în urma unui atac cu “rachete”, a anunțat guvernatorul regional, Maksim Kozițki, care a lăsat să se înțeleagă că numărul victimelor ar putea să crească pe măsură ce salvatorii înlătură dărâmăturile. O rachetă a lovit o zonă rezidențială, provocând un incendiu, care a distrus trei imobile, trei mașini și mai multe anexe, conform Unian.
Guvernatorul regiunii Dnipro (centru-est) a declarat că un bărbat de 34 de ani a fost ucis, iar o femeie de 28 de ani și un tânăr de 19 ani au fost răniți.
Primarul din Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, Igor Terehov, a anunțat că întreg orașul a rămas fără electricitate, apă și agent termic.
La Herson, în sud, trei persoane au fost ucise într-un bombardament rusesc, a indicat șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, într-o postare pe Telegram. “Teroriștii ruși au bombardat din nou Hersonul în această dimineață, lovind în special o stație de transport în comun”, a indicat Iermak, adăugând că “trei persoane au fost ucise”, potrivit AFP.
Centrala nucleară Zaporojie (sudul Ucrainei), ocupată de trupele ruse din martie 2022, a fost deconectată joi de la rețeaua electrică ucraineană în urma unei lovituri rusești, a declarat operatorul ucrainean Energoatom.
“Atacurile cu rachete” rusești au avariat ultima linie ce o conecta la rețeaua electrică ucraineană, fiind pornite generatoarele diesel de urgență pentru a asigura o alimentare minimă cu energie electrică a uzinei.
Însă operatorul a avertizat asupra riscului de producere a unui accident nuclear în cazul în care alimentarea externă a centralei nu va fi restabilită.
Armata ucraineană a indicat că a reușit să doboare “34 de rachete” din 81, precum și patru din cele opt drone explozive Shahed de fabricație iraniană lansate de forțele ruse în cursul nopții trecute.
Rachetele lansate de Rusia asupra regiunii Odesa au lovit în apropierea unor obiective de infrastructură energetică și clădiri rezidențiale, făcând cel puțin doi răniți, conform autorităților regionale. În orașul Odesa, electricitatea a fost întreruptă “ca măsură de precauție”, a indicat purtătorul de cuvânt al administrației regionale, Serghii Bratciuk.
(Agerpres)
Cisiordania: Trei palestinieni uciși de forțele israeliene
Trei palestinieni au fost uciși joi de forțele israeliene în nordul Cisiordaniei ocupate, a anunțat Ministerul Sănătății palestinian, în timp ce autoritățile israeliene i-au acuzat pe aceștia că făceau parte din mișcarea Jihadul Islamic, transmite AFP.
Cei trei bărbați - în vârstă de 22, 25 și 26 de ani - au căzut “ca martiri”, uciși de forțele israeliene la Jaba, localitate la sud de Jenin, a comunicat ministerul palestinian.
De partea cealaltă, ministrul securității naționale al Israelului, Itamar Ben Gvir a salutat acțiunea forțelor de poliție care “au eliminat teroriști odioși ce au deschis focul împotriva apărătorilor noștri”.
Conform poliției israeliene, forțe speciale “infiltrate” îi însoțeau pe soldații ce interveneau la Jaba pentru a aresta persoane suspectate de comiterea de atacuri împotriva armatei în această zonă din Cisiordania, teritoriu ocupat de Israel din 1967.
Doi din cei trei bărbați uciși făceau parte din mișcarea palestiniană Jihadul Islamic, a precizat poliția într-un comunicat.
“În cursul operațiunii, tiruri provenite din mașina bărbaților căutați i-au vizat pe agenții infiltrați ai poliției de frontieră”, care “au răspuns trăgând și omorându-i pe cei trei bărbați în mașină”, a indicat aceeași sursă. Tot conform poliției israeliene, în autovehicul au fost găsite arme și dispozitive explozive. Într-un comunicat, Jihadul Islamic a denunțat”'un asasinat josnic”. (Agerpres)
