Probabilitatea creșterii indicelui bancar IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor - n.n.) până la 6% va afecta bugetele românilor: cu siguranță, va exista o creștere a ratelor pentru că IRCC-ul nu este un element total diferit de ROBOR. A avut doar o întârziere de creștere și, prin urmare, ceea ce s-a preconizat se adeverește: va crește. Din punctul de vedere al greutăților pe care le întâmpină cei care au credite, lucrurile stau foarte prost. Pentru că 6 și ceva la sută, chiar 7% este oricum mult, pentru simplul motiv că suntem într-o situație în care veniturile populației, inclusiv ale celor cu credite la bănci, nu au crescut în această perioadă până la nivelul inflației. Dimpotrivă, inflația le-a depășit, iar la alimentele de bază, care reprezintă, în ultimă instanță, consumul de zi cu zi și care nu pot fi eliminate din coșul de produse, este chiar mai mare. Inflația la aceste produse ajunge chiar la 28-30%, unii zic chiar 40%. Oricum, este mult mare decât inflația oficială.
În această situație asistăm la o scădere bruscă a condițiilor de viață, a puterii de cumpărare, a ceea ce înseamnă, până la urmă, viața a celor care au credite, pentru că, la un nivel constant, creșterea ratelor presupune o schimbare foarte importantă în bugetul familiilor. Oamenii vor trebui să aibă în vedere două sau trei posibilități. Una ar fi să renunțe la credite. Se duc la bancă și renunță, cu toate consecințele de rigoare. Și toate speranțele lor de a avea locuința visată, de a trăi mai bine, se năruie.
A doua posibilitatea are în vedere o negociere cu banca. Aici, lucrurile pot fi și mai bune, și mai rele, sau pot să nu fie deloc, în contextul greutăților pe care și banca le întâmpină, pentru că banca nu are niciun interes să dețină credite neperformante. Deci, ar putea obține condiții mai bune, dar nu pe termen lung și cu costuri mai mari. Sau s-ar putea să aibă ceea ce se preconizează acum, și anume o amânare a ratelor. Este o chestiune care trebuie gândită cu foarte mare atenție, pentru că în momentul în care ratele vor trebui plătite, individul trebuie să fie sigur că va putea plăti, că va avea loc de muncă, venituri sigure, deoarece va plăti dobândă la dobândă mai mare decât înainte. Deci, situația nu este bună deloc, dar nici nu putem să dăm vina pe Banca Națională, pe măsurile monetare pe care le-a luat. Pentru că inflația în România nu este doar de natură monetară. Ea este și de natură structurală: noi importăm foarte mult, nu avem produse de consum de producție națională.
Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns, dar s-a ajuns acolo încât un kilogram de ceapă costă mai mult decât un kilogram de portocale, în jur de 10 lei, ceea ce este ceva de neconceput în România. Ceapa, mămăliga și brânza au fost mâncarea săracului din România dintotdeauna.
Situația indică un lucru foarte clar: vom trăi din ce în ce mai greu, mai cumpătat, iar cei care vor avea credite vor trebui să gândească foarte bine ce fac.
Poate va fi o plafonare sau o mică scădere a IRCC. Dar nu reprezintă mare lucru. Indicele oricum a ajuns prea mare. Noi acum alegem cel mai mic rău din răul cel mai mare. Dar ratele pe care românii le plătesc sunt prea mari. Dacă vor scădea cu un procent, cu o jumătate de procent, nu înseamnă mare lucru. Aici trebuie să reflectăm la o reconstituire a cheltuielilor pe care fac românii: să evite, pe cât posibil, investiții de amploare, pentru că trăim vremuri impredictibile, nu se știe ce se va întâmpla. Nu spun că este o criză, dar dă de gândit ceea ce se întâmplă pe piața internațională în sectorul bancar.
Deci, foarte, foarte mare atenție!
Prof. univ. dr. MIRCEA COȘEA
