Italienii care folosesc cuvinte din limba engleză și orice alte cuvinte străine în relațiile oficiale ar putea fi amendați cu sume de până la 100.000 de euro, potrivit unui proiect de lege propus de partidul Fratelli d'Italia al primului ministru Giorgia Meloni, și susținut de guvern, în frunte cu premierul.
Deși proiectul se referă la toate limbile străine, este orientat, în special, către “anglomanie” - despre care inițiatorii susțin că “înjosește și umilește” limba italiană și că utilizarea pe scară largă a limbii engleze în Europa este “și mai nepotrivită și mai paradoxală”, având în vedere că Marea Britanie nu mai face parte din UE. În consecință, se propune ca toate entitățile publice și private să folosească limba lui Dante pentru a-și promova bunurile și serviciile.
De asemenea, proiectul, care nu a fost încă supus dezbaterii parlamentare, prevede ca toate denumirile și acronimele care definesc locuri de muncă, în companiile care funcționează în Peninsulă, să fie scrise în limba italiană, cuvintele străine fiind permise numai dacă se dovedesc a fi imposibil de tradus. Nerespectarea acestor prevederi se sancționează cu amenzi între 5.000 și 100.000 de euro.
“Nu este doar o chestiune de modă, pentru că moda trece, dar anglomania are repercusiuni asupra societății în ansamblu”, se arată în expunerea de motive. Inițiatorii își justifică demersul prin aceea că, potrivit reputatului Dicționar Treccani, din 800.000 de cuvinte în limba italiană, aproape 9.000 sunt anglicisme.
Dacă proiectul devine lege, guvernul ar putea fi nevoit să-și pună, rapid, ordine în propria casă, comentează Reuters: când a preluat mandatul, în octombrie anul trecut, guvernul a adăugat termenul englezesc “made in Italy” la numele ministrului Industriei (“ministro delle Imprese e del Made in Italy”), doamna Meloni însăși “scăpând” câte un cuvânt de pe Tamisa în intervențiile ei publice. De exemplu, în discursul inaugural în parlament, în calitate de prim-ministru, Meloni s-a autodescris ca “underdog” (persoană aflată într-o poziție inferioară; defavorizată; în sport: perdant).
Pentru a deveni lege, proiectul trebuie aprobat atât de Senat, cât și de Camera Deputaților.
“Împrumuturile” din engleză “au explodat”, în ultimii ani, fenomenul fiind specific nu doar limbii italiene, “internaționalisme”
precum: selfie, sitcom, weekend, meeting etc., regăsindu-se în vocabularul majorității celor 400 de milioane de vorbitori nativi de pe continent. În vocabularul limbii italiene au intrat, s-au instalat confortabil și sunt folosite pe scară largă - uneori, cu alt înțeles decât cel original - cuvinte precum: toast (“pâine prăjită”, folosit în italiană cu sensul de “sandvici”), fiction, fashion, box, reality show, shopping, baby parking etc.
Una peste alta, atât reprezentanții Opoziției din Italia, cât și specialiștii în lingvistică, inclusiv Accademia della Crusca - cea mai veche academie de lingvistică din lume - sunt reticenți în a vedea șanse de reușită pentru acest proiect, considerat, pe rând: comic, absurd, ridicol, inutil, ba chiar “cretin”.
...Cel puțin așa scrie pe Facebook, sau “Facciabuco”, după cum grăiesc cetățenii din Peninsulă.
Nu-i vorbă, că, dacă englezii s-ar ambiționa să elimine cuvintele de origine italiană (lava, volcano, lasagna, influenza, scenario, solo, opera, spaghetti, pasta, pizza, mozarella sunt doar câteva care ne vin în minte la repezeală), limba lui Shakespeare ar sărăci considerabil...
Plus că și românii s-ar putea învârtoșa, din punct de vedere lingvistic și legislativ, să alunge din vocabular cuvinte venite pe filieră ungurească (jeb, botă, cizmă, acăț, beteag etc.) ceea ce i-ar înfuria pe prietenii unguri, care, nu-i așa, ar putea trece, în contrapartidă, la surghiunirea din limba lor a cuvintelor de origine românească (kalács, palacsinta, bács ș.a.).
Ca să nu mai vorbim de ruși: ce ar zice alde Putin dacă ne-am apuca să izgonim din vocabularul nostru cuvinte precum: samavolnic, scatoalcă, talcioc, pensie, carantină (de-i zice mai nou lockdown, vezi bine)?!
...Și dl Zelenski Volodimir. Cum ar reacționa marele războinic și la câte foruri internaționale s-ar adresa, mai mult sau mai puțin online, dacă vorbe ucrainene precum: bezmetic, hârcă, lețcaie, caterincă, holtei, iarmaroc și multe altele ar fi mătrășite? (Chiar: a mătrăși... oare din ce etimon derivă?)
În fine, cum ar fi dacă grecii, bulgarii, polonezii, turcii, francezii, spaniolii, nemții, sârbii, portughezii, alte și alte neamuri de pe continent, care au dat împrumut și au luat împrumut vorbe de pe la vecini, s-ar apuca să dea jos dicționarele din găbănaș, să se apuce de numărat cuvintele străine din limbile lor și să le arunce peste gardul megieșilor?!
...Nici nu-i bine de vorbit. Ar fi un adevărat război, stimați telespectatori. Îți și imaginezi “vijelia-ngrozitoare”: cum ar zbura dicționarele prin aer - ditamai cărțoaie - cum ar ieși lingviștii la meeting, în agora, ziua-n amiaza mare, cum ar socoti (cu abacul,
se-nțelege, computer fiind cuvânt străin) câte vorbe provin din limba cutare și câte din limba cutare, nefiind exclus să le dea cu virgulă, pe ici, pe colo. Îi și vezi, pe câmpul de bătălie, cu părul vâlvoi, înarmați cu creoane și gumă de șters (că radieră nu se pune, fiind cuvânt franțuzesc), cu gâtlegăul (cravată, cum ar veni) vraiște, oțărându-se unul la altul: “Na-ți lasagna, dă-mi palacsinta”; “Mănâncă-ți spaghetti și returnează-mi baclavaua!” Ține-ți mozarella, și dă-mi înapoi brânza, că vine de la strămoșul geto-dac!”
Vorba ceea: în lexicoane să ne lovim, ori în etimologie să ne-mpleticim?
...Un război imaginar, se-nțelege, dar măcar s-ar număra cuvinte, nu tancurile de la sol, dronele din atmosferă, crucile din cimitir și purcoaiele de bani de prin conturi...
Sau nu?
Ileana Sandu
