În organizarea Societății Scriitorilor Mureșeni, a Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Târgu Mureș și a Editurii “Ardealul”, în zilele de 19-20 august s-a desfășurat ediția a X-a, jubiliară, a ȘEZĂTORII LITERARE DE LA “GIULUȘ”, la aniversarea a 610 ani de la prima atestare documentară a satului (1413-2023). Un remember al manifestării dezvăluie că prima șezătoare literară și, totodată, prima întâlnire cu fiii satului Giuluș a avut loc la 19 iunie 1993 - fiind inițiată de scriitorul Eugeniu Nistor, cu sprijinul lui Ionel Vuță, primarul de atunci al comunei Ogra; manifestările ulterioare (opt ediții), susținute de primarii Ioan Megheșan și Marin Palaghie, fiind organizate cu sprijinul: Primăriei Comunei Ogra, al Consiliului Județean Mureș, al Regiei de Gaz Metan Mediaș și al altor instituții publice și de cultură.
La debutul manifestării, scriitorii participanți au făcut un scurt popas la casa din Ogra unde a copilărit maestrul Ion Vlasiu și un moment de rememorare și reculegere la Crucea Eroilor, din centrul satului Giuluș, pentru ca duminică, 20 august, începând cu ora 10.00, la Biserica ortodoxă, participând la slujba religioasă, invitații să primească binecuvântarea părintelui-paroh PETRU GIURGIU, a preotului TRAIAN GHIRFĂLEAN și a diaconului LUCIAN BONTA, urmând apoi alte “momente” culturale.
Scriitorii invitați la această ediție au rostit discursuri cu referire la lumea satului patriarhal românesc, la oamenii acestora, ilustrate cu exemplificări potrivite din operele unor mari cărturari (literați, istorici, filosofi, sociologi, folcloriști etc.). Astfel, preotul prof. dr. AUREL HANCU - membru al Uniunii Scriitorilor din România (din Târnăveni), fost dascăl de limba și literatura română și director al școlii din Giuluș (1968-1974), venit la manifestare însoțit de fiul său, conf. univ. dr. OLIMPIU HANCU (de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, care s-a născut la Giuluș, pe data de 20 august 1969), le-a vorbit celor prezenți despre puterea inspiratoare și purificatoare a Divinității, citind un poem religios scris în manieră proprie, evident tradiționalistă. Prof. ILEANA SANDU - jurnalist la cotidianul “Cuvântul liber”, membru al Uniunii Scriitorilor din România (din Târgu Mureș), s-a referit la prezența satului Giuluș în scrieri contemporane de literatură și jurnalism, la aura magică a acestuia strecurată astfel în sufletul cititorilor, care a căpătat un fel de dimensiuni paradisiace. Prof. IOAN GĂBUDEAN - membru al Uniunii Scriitorilor din România (din Târgu Mureș), născut în vecinătatea hotarelor Giulușului, la Cipău, a evocat viața liniștită din vatra satului, apropierea de natură și frumusețea locurilor de pe Mureș, lecturând poezii din cărțile sale mai vechi și mai noi: “Casă de vânzare”, “Roua din clepsidră” și “Privighetori în Paradis. Poeme într-un vers”, în care excelează ca autor de haiku și poezii de scurtă respirație, prin asimilarea unor forme lirice orientale deosebit de expresive. Prof. dr. CONSTANTIN NICUȘAN - membru al Uniunii Scriitorilor din România (din Târgu Mureș), s-a referit la creația literară modernă a lui Lucian Blaga, creatorul unui sistem filosofic complet și complex, cel care în scrierile lui surprinde frumusețea și curățenia spirituală a satului-idee, situat de locuitorii lui în chiar centrul lumii, susținând că “veșnicia s-a născut la sat”; cât privește versurile citite, acestea fiind scrise într-o incontestabilă manieră lirică modernistă, dublată și de o autentică încărcătură reflexivă. Prof. dr. NICOLAE VICTOR FOLA - istoric și publicist (din Târnăveni), a surprins în discursul său unele aspecte administrative și de istorie culturală a satului Giuluș, situat încă din evul mediu, până în epoca modernă, în Comitatul Târnava, Cercul de Sus, plasa Iernut, prezența locuitorilor de aici la marile evenimente istorice ale Transilvaniei: răscoala de la Bobâlna (1437), războiul țărănesc al lui Gheorghe Doja (1514), răscoala lui Horia (1785), revoluția de la 1848, Marea Adunare de la Alba Iulia (de la 1 Decembrie 1918) ș.a. Cuvântările și lecturile publice susținute cu acest prilej au fost moderate de scriitorul EUGENIU NISTOR - lector univ. dr. la UMFST “George Emil Palade” Târgu Mureș și cercetător științific pr. I la Institutul de Filosofie și Psihologie “Constantin Rădulescu-Motru” București, fiu al satului Giuluș, care s-a referit pe larg la oamenii locului și la miraculoasa lor istorie: “Descoperirile arheologice efectuate la Giuluș nu s-au realizat prin vreo acțiune organizată într-un cadru oficial, ele rezultând cu totul întâmplător, cel mai adesea fiind opera unui / unor entuziaști. Pe mine m-a interesat mereu vechimea satului, poate ca un posibil răspuns la o întrebare care vegetează în sufletele noastre o viață întreagă, adică tot atâta timp cât ocupăm o mică dimensiune crono-spațială în lume; o să vă dezamăgesc, dar este aceeași întrebare pe care și-a pus-o pictorul Paul Gauguin în vremea autoexilului său în edenul insular din Tahiti: De unde venim, ce suntem, încotro ne ducem?... Satul Giuluș este atestat documentar pentru prima oară la 1413, în documentele regalității maghiare, ca Gyulas, în variantele Gywlas Telke sau possessione Gyulatelkee. Este vorba de darea cunoscută sub numele de census quinquagesimalis sau quinquagessima olahalis, prin care giulușenii erau obligați să dea regelui 50 de oi, adică o oaie din 50, ceea ce înseamnă că dețineau atunci peste 2.500 de oi.” Cât privește originea numelui satului, între multele variante avansate, vorbitorul și-a exprimat preferința pentru o relatare a lui A.D. Xenopol, din Istoria Românilor, vol. I, explicând că “În transcrierile documentare ale epocii, numele de Gelu se identifică, adesea nejustificat, cu cel de Gyula. Iar legat de acest aspect, înregistrăm opinia istoricului A. D. Xenopol, care susține în mod clar originea pecenegă a numelui Gyula, arătând că ar reprezenta, în fapt, denumirea unui trib, Gyula, care era cel mai apropiat de Ungaria și ocupa banatul Olteniei, iar în urma confruntărilor armate cu Împărăția Bizanțului, supraviețuitorii acestui trib se retrag, în pâlcuri, peste Carpați, în Transilvania, unde sunt desemnați cu numele de bessi... De fapt, acești bessi, din tribul Gyula, au întemeiat, între altele, și așezarea istorică Beșineu (azi Valea Izvoarelor), situată la nici 8 km de Giuluș, în linie dreaptă. Mai departe e ușor de dedus și denumirea așezării noastre”. Fostul primar al comunei Ogra, IONEL VUȚĂ, a evocat marea sărbătoare a satului Giuluș la aniversarea a 600 de ani de la prima sa atestare documentară, petrecută la 19 iunie 1993, când acesta era mult mai vital și mai plin de “sevă” decât acum, dar și prezența unor mari scriitori la manifestare, ca Ion Horea, Cornel Moraru, Lazăr Lădariu... Contemplativ, rememorând nostalgic unele întâmplări ale trecutului, a fost și col. (r.) VASILE CHIM, fiu al acestui sat dintre dealuri, în care a copilărit și și-a proiectat idealurile vieții, depănând amintiri și accentuând frumusețea lui inspiratoare și liniștea lui paradisiacă, similară unui balsam fermecat pentru suflet.
Într-adevăr, satul Giuluș este și acum un paradis de verdeață, de lumină și liniște sufletească, așa cum caligrafiază în cărțile lui poetul Eugeniu Nistor: “Aici obârșiile cântă, / și tu le-auzi și ești al lor, / și lacrima-i aici fântână/ și sufletu-i nemuritor... // Grădina geme-acum de roade,/ cum ai știut-o tu mereu, / pe când sub părul nostalgiei / te întâlneai cu Dumnezeu...// Ieșit în câmp, asculți copacii / iar sufletul, ca un izvor, / îți pleacă singur pe coline, /s-ajungă dorul călător. // În slova-amară, pe-nserate, / ce gând mai cauți și ce iarbă? / În raiul tău, din amintire, / e-un Dumnezeu bătrân, cu barbă...”(din vol. Izgonirea din rai, 1993).
Toate au fost bune și frumoase, mai puțin drumul Ogra-Giuluș și retur, care este asfaltat doar pe câteva porțiuni, o bună parte a lui fiind “decopertată” de asfalt și rămasă de izbeliște de mai bine de doi ani, ceea ce a și inspirat versurile, cu accente critice evidente, ale unui poet participant la manifestare: “Pe drumul Giulușului dai de pietre,/ de puțin asfalt și, mai des,/ de umbra brușului...”
Trebuie să menționăm însă că și-au adus contribuția la reușita agapei, care a urmat slujbei religioase, prin donațiile benevole în produse: TEODOR NEACȘA - primarul comunei Ogra, MARIAN PALAGHIE - viceprimar, VALENTIN SUCIU - consilier local, precum și TEOFIL MORARU, MIHAI MUSCĂ, col. IONICĂ BITER și soția ELENA, preoteasa SUZANA GIURGIU, MIRELA POP, MIHAELA și DAN CLEȚIU, LIVIA și AUREL CLEȚIU, IOANA NISTOR, PETRONELA MUSCĂ, ing. EMIL DANCIU și ANANIE CHELZA - consilier al parohiei Giuluș. Comitetul de organizare al manifestării a fost constituit din: lectorul univ. dr. Eugeniu Nistor (președinte), părintele-paroh Petru Giurgiu și scriitorul Ioan Găbudean.
Ileana Sandu
