Pompierii au continuat joi, pentru a șasea zi consecutiv, lupta împotriva incendiilor mortale din Grecia, în timp ce starea de nemulțumire se accentuează în zonele devastate din apropierea Atenei în contextul repetării acestor evenimente, transmite AFP.
La porțile Atenei, flăcările devastatoare intensificate de temperaturile ridicate și de vânturile puternice continuă să avanseze la poalele Muntelui Parnas, unde se află cea mai mare pădure din apropierea capitalei.
“Cele mai mari fronturi de incendiu sunt (pe muntele) Parnas, unde importante forțe de pompieri încearcă să le aducă sub control”, a declarat purtătorul de cuvânt al pompierilor, Yannis Artopoios.
Flăcările amenință de două zile un parc național care găzduiește numeroase specii de păsări, brazi Kefalonia, pini de Alep și stejari, potrivit pompierilor.
Aproximativ 260 de pompieri și zece aeronave pentru stingerea incendiilor luptă cu flăcările în această regiune, la aproximativ 20 de kilometri nord de capitală.
Incendiile au condus la evacuări în zonele rezidențiale.
În satul Aghia Paraskevi, la poalele Muntelui Parnas, aerul era joi impregnat cu un puternic miros de ars, iar străzile erau goale. Pe alocuri, carcase de mașini și copaci carbonizați stau mărturie ale ravagiilor lăsate în urmă de flăcările care au mistuit grădini și alei.
Localnicii, care primiseră ordin de evacuare, au revenit la fața locului pentru a vedea pagubele și s-au oferit să ajute.
Furie și amărăciune
Mulți își exprimă furia și amărăciunea în condițiile în care incendiile majore devastează Grecia pentru a doua oară într-o lună, după cele din insulele Rodos, Corfu și Evia și din regiunea Atenei, la sfârșitul lunii iulie.
Printre ei, Nikos Lazarou, un mecanic de 32 de ani, vorbește despre “furia” lui. Incendiile “se repetă în fiecare an, autoritățile ar trebui să ia măsuri, și oamenii la fel”, a declarat bărbatul care locuiește în Germania.
“Statul trebuie să înăsprească sancțiunile (în caz de incendiu provocat), asta nu poate continua, toată țara a ars”, a declarat, la rândul său, Nikos Xagoraris, viceprimarul localității învecinate, Acharnes, la postul public ERT, înainte de a izbucni în lacrimi.
Ministrul Protecției Civile, Vassilis Kikilias, i-a acuzat pe piromani că au declanșat incendii “punând în pericol păduri, proprietăți și mai ales vieți umane”.
Adresându-se la televiziune celor care declanșează incendii, el a spus: “Săvârșiți crime împotriva țării (...) noi vă vom găsi, veți răspunde în fața justiției”.
La poalele Muntelui Parnas, nouă tentative de incendiere au fost înregistrate joi dimineață, a precizat Kikilias.
În câteva zile, incendiile au mistuit peste 60.000 de hectare în nordul Greciei și 5.000 de hectare la vest de Atena, potrivit estimărilor observatorului național al incendiilor forestiere administrat de Universitatea Aristotel din Salonic.
Miercuri seară, atenienii care locuiesc în unele zone din centru au putut vedea de la balcoane sau de la ferestre flăcări pe dealurile împădurite, după ce un incendiu a izbucnit în apropierea capitalei.
În nordul țării, unde un incendiu uriaș a izbucnit sâmbătă, în apropierea orașului-port Alexandroupolis, flăcările continuă să facă ravagii pe o suprafață de peste 15 kilometri.
Nouăsprezece cadavre, posibil ale unor migranți, inclusiv doi copii, au fost găsite în regiune, în această săptămână.
Autoritățile au avertizat că, în contextul în care regiunea este un important punct de intrare pentru migranții veniți din Turcia vecină, probabil că vor exista mai multe victime în rândul celor care intenționează să solicite azil în Uniunea Europeană.
Mănăstire antică
Un al treilea incendiu major a izbucnit la Boeotia, la nord de Atena, unde o mănăstire bizantină milenară, Osios Loukas, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, a fost la un pas de distrugere, miercuri.
Temperaturile ridicate asociate cu seceta și, pe alocuri, cu vânturile puternice, vor persista până vineri, potrivit meteorologilor.
Termometrul a indicat la nivel local 39 de grade Celsius, joi, în nord-estul țării.
Autoritățile elene au atenționat miercuri că țara traversează cea mai gravă perioadă de incendii de la introducerea hărților de risc de incendiu, în 2009.
Guvernul elen, care pune incendiile pe seama schimbărilor climatice, este acuzat că nu a întreprins suficiente demersuri pentru a proteja biodiversitatea și că nu a luat măsuri pentru prevenirea declanșării flăcărilor.
La sfârșitul lunii iulie, incendii violente au izbucnit pe fondul unui îndelungat val de caniculă, temperaturile depășind pe alocuri 45 de grade Celsius. (Agerpres)
