După pandemie, procentul adolescenților diagnosticați cu tulburări din sfera emoțională a crescut foarte mult. Și pentru că nu știu cum să și le gestioneze, au inclusiv comportamente autovătămătoare. Este vorba de adolescenți de 14 ani și mai mult, dar uneori și de 12-13 ani.
În fiecare gardă de la Spitalul Obregia din Capitală, există cel puțin 2 sau 3 astfel de cazuri ale unor adolescenți care ajung, fie din București, fie din toată regiunea de sud-est a țării, spune conf. dr. Florina Rad, medic primar în psihiatrie pediatrică la Spitalul Obregia, într-un interviu acordat News.ro. Ea atrage atenția că este foarte important ca părinții, cadrele didactice, consilierii școlari și psihoterapeuții să îi învețe pe copii cum să își gestioneze emoțiile, încă din primii ani de viață.
“În cadrul spitalului, noi, ca psihiatri de copii, ne ocupăm de întreaga categorie de vârstă, de la vârstă mică, 2 ani, aici avem preponderent copii cu tulburări de dezvoltare, din spectrul autist, tulburări de dezvoltare a limbajului, până la 18 ani.
În ultimii 2-3 ani se observă o creștere a prezentărilor, a numărului de prezentări și a numărului de internări, pentru adolescenți. Și aici vorbesc de tot ce înseamnă peste 12 ani, copii la pubertate și adolescenți, pentru diverse tulburări din spectrul emoțional, dificultăți de gestionare a emoțiilor, pentru anxietate, socială, dată de mediul școlar, de performanță, plus anxietate generalizată, fenomen pe care noi l-am observat în ultima vreme.
În termeni de cifre, dacă înainte de pandemie, de exemplu, proporția adolescenților diagnosticați cu episoade depresive sau cu tulburări din sfera emoțională era undeva spre 10% din numărul total de internări pe an, în prezent e undeva între 30 și 40%, deci este o creștere semnificativă, zicem noi, a prezentărilor la vârsta adolescenței pentru dificultăți din sfera emoțională”, a explicat dr. Florina Rad.
Fenomenul autovătămării
În aceste condiții, tot mai mulți adolescenți recurg la un comportament de autovătămare, extrem de periculos, și ajung în camera de gardă pentru îngrijiri medicale. Este vorba despre tineri cu diverse probleme în sfera emoțională, dar și despre cei diagnosticați deja cu tulburări de sănătate mintală.
“Este un fenomen destul de frecvent, din păcate. În ultimii 5 ani, se remarcă o creștere semnificativă a prezentărilor la camera de gardă, pentru acest tip de comportamente, cumva amplificat și în contextul pandemic și post pandemic.
Există o creștere a numărului de adolescenți care au diverse dificultăți în sfera emoțională, alții au fost diagnosticați cu tulburări de sănătate mintală și au și acest tip de comportament, noi suntem un spital de urgență cu cameră de gardă și atunci este firesc să avem mult mai multe prezentări decât alte spitale. (...)
În fiecare gardă avem cel puțin 2 sau 3 prezentări pentru astfel de comportamente. Este vârsta adolescenței predominant, peste 14 ani, dar există și copii la vârstă pubertală, 12 ani, 13 ani, care pot să recurgă la astfel de comportamente.
În afară de aceste comportamente autovătămătoare, comportamente indezirabile pot să fie inclusiv utilizarea de substanțe pentru gestionarea acestor emoții și aici ajungem iar la subiectul consumului de substanțe”, a precizat medicul.
Cine și cum îi poate ajuta pe tinerii cu tulburări din spectrul emoțional?
Dr. Florina Rad spune că gestionarea emoțiilor puternice se poate face cu ajutorul psiho-educației, deficitară, din păcate, în România. “Un copil care are o criză de tantrum, certat și pus la colț, va învăța doar să nu-și mai exprime această emoție”, exemplifică medicul.
“Trebuie să învățăm să gestionăm emoțiile puternice, în diverse situații în care adolescentul are o reacție emoțională exagerată, pe care nu poate să o controleze, are un sentiment de tristețe puternic sau trăiește anxietate sau furie, învață eronat să gestioneze aceste dificultăți emoționale prin comportamente autovătămătoare, care au rolul de a regla emoția intensă și atunci trebuie să învățăm să gestionăm aceste emoții pe care cu toții le vom întâlni în viața noastră.
În anumite momente, ele vor fi mai intense sau, dacă trecem printr-un episod depresiv sau avem o dificultate emoțională, ele vor fi cu atât mai puternice și mai greu de gestionat. De aceea, foarte important este să învățăm tehnici corecte de gestionare a acestor emoții astfel încât să nu recurgem la comportamente indezirabile.
Ca și în toate celelalte problematici din sfera patologiei de sănătate mintală, trebuie să facem, în primul și în primul rând, psiho-educație pentru gestionarea emoțiilor. La acest capitol, suntem destul de deficitari în populație, adică noi nu învățăm la vârstă mică să ne exprimăm emoțiile, să ne gestionăm emoțiile. De aceea, important ar fi aceste programe de prevenție să se adreseze atât copiilor, încă de la vârstă fragedă, cât și părinților. Pentru că mai ales la vârstă mică, părinții, cadrele didactice sunt cei mai importanți actori care pot să ajute copilul să își gestioneze diversele emoții într-o modalitate adecvată.
Cum pot fi identificați din timp copiii cu profil atipic
Instituirea unor programe de prevenție prin care pot fi identificați încă de la vârstă preșcolară copiii cu profil atipic ar fi un pas important în evitarea problemelor de mai târziu.
Medicul psihiatru explică. De exemplu, dacă un copil are o criză de tantrum și primul lucru pe care îl fac, ca părinte sau cadru didactic, este să îl cert sau să îl pun la colț, el va învăța doar să nu-și mai exprime această emoție.
La fel, dacă îl cert pentru că plânge. “Nu mai plânge, nu e bine să plângi, nu e frumos să plângi, băieții nu plâng” sunt sintagme foarte des folosite în populația generală, dar care nu ajută copilul cum să învețe să-și exprime adecvat emoțiile, cum să își gestioneze acea emoție extrem de intensă.
De aceea, este esențială dezvoltarea unor programe de psiho-educație pentru părinți, de instruire a cadrelor didactice, programe prin care am putea să identificăm încă de la vârstă mică, chiar de la vârstă preșcolară, copiii care au profile atipice, nu neapărat de dezvoltare, cât de gestionare a comportamentelor sau emoțiilor intense.
Este vorba de copii hiperactivi, copii care prezintă tantrumuri, copii care au așa-numitele crize de afect la situații frustrante. Aici am putea să încercăm să identificăm și să intervenim prin psiho-educație, cu ajutorul consilierului școlar, cu ajutorul psihoterapeuților, conchide medicul Florina Rad.
(Preluare News.ro)
(Foto: Arhivă/Pixabay)
