Senatul a adoptat, marți, în urma reexaminării, legea pensiilor speciale, prin punerea acesteia în acord cu decizia CCR.
Au fost înregistrate 89 voturi “pentru”, 16 “împotrivă” (preponderent USR) și o abținere.
În 2 august, Curtea Constituțională a României a decis să retrimită în Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituționale.
Liderul senatorilor PSD, Lucian Romașcanu, a explicat că prin această lege “trebuie protejați banii din PNRR și se creează un sistem de pensii corect în România”. El a transmis USR că trebuia să rezolve pensiile speciale “atunci când era la putere”.
Senatorul USR Ștefan Pălărie a apreciat că actuala formă a legii pensiilor speciale, “mult mai îngăduitoare decât permite CCR”, împarte România între “iobagi - românii obișnuiți cu pensii calculate pe baza contributivității și speciali - cu pensii mult mai mari”. Senatorul USR Irineu Darău și-a exprimat nemulțumirea că Guvernul nu a oferit un impact bugetar al legii și că unele măsuri incluse în legea pensiilor speciale intră în vigoare peste 5 ani.
Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a subliniat că principiul contributivității trebuie să stea la baza oricărei pensii și că această lege a trebuit să întrunească mai multe principii.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a explicat că CCR nu permite tăierea bruscă a pensiilor, așa cum a cerut USR, motiv pentru care i-a acuzat pe senatorii USR de “demagogie și ipocrizie”. El a subliniat că PNL va continua să susțină ca pensiile să fie calculate pe principiul contributivității.
Liderul senatorilor AUR, Claudiu Târziu, a apreciat că legea, în forma rezultată după reexaminare, “e mai bună decât până în prezent” și a subliniat că senatorii AUR au acordat un “vot politic și de încurajare”.
Senatorul Diana Iovanovici-Șoșoacă a susținut că actul normativ reexaminat reprezintă “o ilegalitate și o discriminare”.
Plenul și-a însușit amendamente adoptate de comisiile de resort și le-a respins pe cele ale USR, în plen, după prezentarea acestora în plen.
Un amendament adoptat în Senat stabilește că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și personalul juridic cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcție se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani cu o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate. În varianta adoptată de Parlament, baza de calcul viza ultimele trei luni de activitate.
Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Senatul a mai decis ca începând cu 1 ianuarie 2024, magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică se pot pensiona și beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de minimum 47 de ani și 4 luni. Această vârstă de pensionare crește cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004.
De asemenea, în noua formă a textului de lege, pensiile de servicu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%.
Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Comisiile au agreat ca persoanele care intră sub incidența anumitor legi și îndeplinesc cerințele legale pentru obținerea unei pensii de serviciu pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor.
“Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza Statutului personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, Statutului funcționarului public parlamentar, Legii 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi și Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate și completate prin prezenta lege, nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerințele legale pentru obținerea unei pensii de serviciu în baza reglementărilor din legile menționate în vigoare, anterior modificărilor și completărilor aduse acestora prin prezenta lege, pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor respective”, prevede un alt amendament.
Proiectul va fi reexaminat și de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. (Agerpres)
