Socoteala de acasă pare că nu s-a potrivit nici anul acesta cu cea din târg când vine vorba de finanțele țării, iar ceea ce s-a calculat la început de an este ceva mai departe de adevăr acum, aproape de sfârșitul lui 2023.
Pornind de la estimări privind o încetinire a economiei în 2023, până la aproximativ 2,5% - 2,8%, de la 4,7% în 2022, bugetul pentru acest an a fost construit pe un deficit de 4,4% din PIB, în scădere față de 5,7% din PIB în anul precedent. Pe final de an, se pare însă că și un sold negativ de 5,5% din PIB ar putea fi o variantă optimistă.
Economistul-șef al băncii centrale, Valentin Lazea, avertiza, nu demult, că România trăiește de multă vreme peste posibilități. Și asta în condițiile în care țara are cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB din Europa, 27%.
De altfel, ministrul Finanțelor cu care a început 2023, Adrian Câciu, promitea, în aprilie, că lucrurile bune vor continua la Ministerul Finanțelor, taxele nu vor crește, iar ajustările bugetare se vor face pe cheltuieli.
O lună mai târziu, șefului Fiscului, Lucian Heiuș, decide să demisioneze din funcție, un prim semnal că situația nu este tocmai relaxată în finanțele țării. Renunțarea la mandat a lui Heiuș a venit pe fondul unor neînțelegeri privind încasările cu ministrul de resort.
La jumătatea acestui an, Lazea atrăgea atenția că bugetul a fost croit, din start, foarte optimist, iar sarcinile care s-au dat ANAF-ului au fost nerealist de mari. Mai mult, acesta pleda pentru renunțarea la scutirile legale la plata impozitelor astfel încât toată lumea să-și plătească dările către stat.
“Toți bugetarii și nu numai bugetarii, toți cetățenii acestei țări ar trebui să știe că bugetul este extrem de încordat și a da mai mulți bani cuiva înseamnă a tăia de la altcineva. Cauza pentru care bugetul este atât de încordat este faptul că veniturile bugetare în România sunt cele mai mici din Europa, 27% din produsul intern brut, față de 35-36% din produsul intern brut în țări precum Cehia, Polonia sau Ungaria. (...). Nu ne comparăm nici cu țările din vest, care au 42% din PIB. Deci, noi avem 27% din PIB, o plăcintă extrem de mică pentru care se bat extrem de mulți oameni. Până nu înțelegem că trebuie să plătim taxele la stat toți, pentru că atunci când s-a introdus cota unică, așa s-a spus, facem o cotă unică mică, dar să plătească toți. Ei bine, a doua zi după ce s-a introdus cota unică, au început telefoanele: nu ne dați nouă, sectorului x o scutire, nouă sectorului y o taxă mai mică ș.a.m.d. Deci, atâta timp cât o mare parte sau multe părți ale forței de muncă refuză să plătească taxe sau au scutiri în sensul de a nu plăti taxe, asta este situația”, a susținut Valentin Lazea în luna iunie.
Potrivit economistului, sunt cel puțin două procente din PIB care se pierd la colectare prin scutiri legale de neplată a impozitelor, plus un procent din PIB din neplata TVA, care are alte cauze.
Jumătatea anului aduce rotația premierilor, dar și schimbarea șefului de la Finanțe, Adrian Câciu fiind înlocuit de Marcel Boloș.
Printre prioritățile anunțate de noul ministru se numără reforma sistemului fiscal, cu accent pe colectarea veniturilor, diminuarea evaziunii fiscale și eliminarea risipei bugetare. Totodată, Boloș arăta că este necesară reducerea deficitului bugetar pe termen mediu și promitea măsuri stricte pentru optimizarea cheltuielilor publice, eliminarea risipei și sporirea eficienței alocării resurselor.
Boloș anunța și accelerarea digitalizării ANAF, pentru a crește baza de colectare și pentru a preveni evaziunea fiscală.
Tot în iunie, Marcel Boloș a lansat ideea unei restructurări obligatorii a facilităților fiscale, menționând că toată lumea ar trebui să plătească contribuția la sănătate.
“Noi suntem acum în situația în care facilitățile fiscale le-am cam amestecat cu politicile sociale. Noi suntem susținătorii investițiilor și ai stimulării prin sistemul de facilități fiscale a investițiilor aduse de mediul privat. Din acest punct de vedere, trebuie să schimbăm această paradigmă și să trecem spre acest mod de a acorda facilitățile fiscale pentru investiții pe care le atrage mediul privat. Vă spun drept că, așa cum am precizat, noi avem un amestec de facilități fiscale cu politici sociale. Politica socială se poate face prin intermediul programelor pe care Guvernul le are și, din acest punct de vedere, nu cred că ar trebui să le amestecăm atât de mult încât să generăm impactul de 75 de miliarde de lei”, a explicat Boloș în data de 26 iunie. Lucrurile se precipită peste vară, iar la începutul lunii august, premierul Marcel Ciolacu îi cere ministrului Finanțelor să urgenteze OUG privind reducerea cheltuielilor bugetare, pentru a se aplica de la 1 septembrie.
“Este nevoie de un stat mai suplu, este esențial să reducem costuri și să comasăm instituții care se calcă pe picioare. Și trebuie să facem asta chiar de la 1 septembrie, nu de anul viitor și, mai ales, nu după alegeri”, a declarat, la vremea respectivă, Marcel Ciolacu.
În acest context, peste 15.000 de angajați din Finanțe pornesc un protest spontan, pentru a-și arăta nemulțumirea față de proiectul de reducere a cheltuielilor bugetare care vehicula măsuri precum plafonarea sporului de condiții vătămătoare la 1.000 de lei, neacordarea indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță pentru cei cu venitul brut peste 10.000 lei, anularea posturilor vacante, desființarea biroului și funcției de șef birou.
În toamna acestui an, economistul-șef al Băncii Naționale vorbea despre o Românie ajunsă la scadență, despre o țară care a avut un model de creștere economică bazat pe consum, prin scăderea fiscalității și prin importuri și care acum trebuie să achite nota de plată.
“Primul mesaj are de-a face cu mirarea care există în mediul de afaceri că, vezi Doamne, în ultimii ani economia mergea foarte bine, zbârnâia și anul ăsta cine știe ce accident s-a întâmplat, cineva, un ministru de finanțe n-a fost atent sau un director de la buget n-a fost atent și pe o situație care altminteri era foarte roz și foarte bună și ca o mașină care, vezi Doamne, performa, a greșit cineva și ne-a băgat într-o problemă. Eu vreau să spun (...) că din 2015 s-a mers în mod deliberat pe forțarea creșterii prin consum, printr-un consum mai mare decât oferta internă, adică prin importuri și an de an lucrul ăsta s-a promovat și a convenit tuturor. Hai să fim serioși! Deci modelul de creștere pe consum, prin scăderea fiscalității, prin creșterea de importuri și prin deficite a fost foarte convenabil. S-ar fi văzut acest lucru și anul trecut, dacă nu era criza energetică și inflația care a rezultat. S-ar fi văzut și din 2020-2021, dacă nu era pandemia și consumul nu ar fi fost reprimat din cauza aceea. Dar, toată lumea a tăcut, s-a complăcut. A zis mașina merge, nu s-a uitat că, vorba domnului Dăianu, era cu benzină de import”, a spus Valentin Lazea.
După mai multe variante ieșite “pe surse” în spațiul public, la sfârșitul lunii septembrie, Guvernul adoptă un pachet de măsuri fiscale pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, pentru care și-a asumat răspunderea în Parlament.
Pachetul cuprinde măsuri care se aplică din acest an, precum renunțarea la scutirea de impozit pe veniturile angajaților din IT mai mari de 10.000 de lei și introducerea plății contribuției de sănătate pentru angajații din construcții, agricultură și industrie alimentară. Totodată, pentru a preveni o scădere a veniturilor nete în aceste sectoare, autoritățile au decis majorarea salariilor minime, în construcții la 4.582 de lei, și în agricultură și industria alimentară, la 3.436 de lei.
Mare parte a măsurilor din pachet se vor aplica însă din ianuarie 2024. Este vorba despre impozitarea cu 1% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor care realizează o cifră de afaceri de până la 60.000 euro și cu 3% pentru cele cu afaceri de peste 500.000 euro. Totodată, se va aplica un impozit minim de 1% din cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 milioane euro, un impozit suplimentar pentru bănci de 2% pe cifra de afaceri în 2024 și 2025 și un impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru companiile mari din sectorul de petrol și gaze, cu afaceri de peste 50 milioane euro. Va crește la 19% cota de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs și se majorează accizele pentru alcool și băuturi alcoolice, precum și pentru produse din tutun prelucrat.
De asemenea, se va introduce un impozit special pentru bunurile scumpe, precum case și mașini.
Voucherele de vacanță vor fi majorate la 1.600 lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate de 10% și se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei.
Începând cu data de 1 iulie 2024, se are în vedere modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror proveniență nu poate fi dovedită prin introducerea unei cote de 70%, aceasta având ca scop creșterea conformării voluntare a contribuabililor, cu implicații favorabile asupra creșterii încasărilor bugetare.
Pachetul vine și cu o serie de măsuri pentru diminuarea cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat. Astfel, se propune diminuarea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora, desființarea posturilor vacante și a funcției de șef birou.
Pe de altă parte, cuantumul amenzilor a fost mărit în zona activităților economice ilicite, iar faptele contravenționale au fost actualizate și au fost introduse altele noi.
Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare a fost avizat nefavorabil de Consiliul Economic și Social (CES), care a arătat că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare și vor avea efecte negative asupra economiei. Organizația a acuzat și timpul scurt avut la dispoziție pentru dezbaterea proiectului. De altfel, reacțiile cu privire la pachetul guvernamental au venit chiar înainte de asumarea răspunderii în Parlament, atât din partea consultanților, cât și a mediului de afaceri.
Daniel Anghel, Partener, coordonator servicii fiscale și juridice PwC România, a precizat, la acel moment, că Ministerul Finanțelor ar putea încasa 6,2 miliarde de lei suplimentar la bugetul statului prin aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri, acesta având, de altfel, și cel mai important impact dintre toate modificările. Consultantul a explicat, însă, că impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în țările dezvoltate, tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă implicit și profituri pe măsură. El avertizează că acest impozit va încetini ritmul de creștere economică într-un context oricum volatil și descurajează investițiile, cu precădere cele asumate de companii pe termen scurt și mediu.
Un calcul realizat de compania de consultanță Deloitte a arătat că mai mult de 1.000 de companii ar urma să plătească suplimentar după introducerea pragului minim de impozitare, iar statul va încasa în plus 6,5 miliarde de lei.
Multe aspecte problematice ale măsurilor fiscale au fost semnalate și de Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, acesta subliniind chiar că tot ceea ce ține de reducerea cheltuielilor și combaterea evaziunii fiscale rămâne la nivel de promisiune undeva în viitor.
De asemenea, patronatele consideră că taxarea cifrei de afaceri a marilor companii este o măsură antieconomică ale cărei efecte se vor vedea foarte repede în multe industrii și apoi în prețuri mai mari.
În plus, eliminarea facilităților fiscale sau creșterea salariului minim au aplicabilitate la câteva zile de la intrarea în vigoare a acestui pachet, aceasta fiind “o gravă încălcare a principiului predictibilității fiscale”.
Reprezentanții Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie au arătat că proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung conține prevederi care periclitează capacitatea furnizorilor de energie de a mai finanța schemele de plafonare, o nouă taxă afectând decisiv resursele financiare disponibile.
Consiliul Fiscal consideră de bun augur pachetul de măsuri fiscal-bugetare, dar insuficient, fiindcă această ecuație a consolidării nu se poate rezolva exclusiv pe partea de cheltuieli, ci trebuie crescute și veniturile fiscale, a declarat, în octombrie, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
Delegația FMI prezentă în toamnă, la București, a recomandat reforme adiționale care să reprezinte 2% din PIB, menționând că pachetul fiscal este un pas în direcția potrivită.
Experții FMI consideră că principalele măsuri la care autoritățile de la București ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate și utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, mai larg, încurajarea tranziției la o economiei cu emisii neutre de carbon.
O altă inițiativă care a stârnit rumoare în spațiul public a fost aceea de limitare a plăților cash, inițiativă care, potrivit prim-ministrului, a aparținut ANAF, iar rolul său era acela de a combate evaziunea. După mai multe reacții negative, autoritățile au renunțat la intenție, arătând că societatea nu este pregătită pentru despărțirea de numerar.
Nu s-a renunțat însă la creșterea taxării în domeniul jocurilor de noroc.
La începutul lunii octombrie, Ministerul Finanțelor a stabilit niveluri mai ridicate pentru taxele aferente licenței de organizare și de exploatare a jocurilor de noroc, care se plătesc anual, precum și a taxelor speciale și a garanțiilor depuse de companii. De asemenea, toți operatorii vor fi obligați să aibă sediul fiscal în România și să plătească în România taxe și impozite.
Pe de altă parte, actul normativ interzice comercializarea alcoolului în sălile de jocuri de noroc.
În apropierea lunii cadourilor, Guvernul a mai adoptat o ordonanță vizând limitarea cheltuielilor cu evenimentele de sfârșit de an care nu mai pot depăși media plăților din cursul anului.
O premieră pe care o consemnează 2023 este că România nu a făcut rectificare de buget în cursul anului, ministrul Finanțelor explicând că prin modalitatea alocării banilor de la Fondul de rezervă bugetară există un control asupra țintei de deficit bugetar.
După primele 10 luni din acest an, deficitul bugetar a urcat la 3,97% din PIB. În ce măsură autoritățile îți vor atinge noua țintă, de 5,5% din PIB, rămâne de văzut, iar pentru anul electoral care vine nu mai sunt așteptate alte modificări. O reformă fiscală adevărată promite ministrul Boloș, în 2025.
Miercuri, 20 decembrie, Parlamentul a adoptat Bugetul de Stat pe 2024, astfel că autoritățile publice locale își pot aproba propriile bugete cel târziu în februarie și pot începe procedurile de achiziții pentru investițiile de anul viitor din timp. (Agerpres)
